Alexandru Lazar, partener IntLaw: Romania este prima tara in care doresc sa pasesc ca director al Central East European Desk. Purtam discutii cu mai multe case de avocatura de marime medie

Am ales sa ne extindem in Romania dintr-un motiv principal: eu sunt roman. Drept urmare, Romania este primul punct din Europa de Est in care doresc sa pasesc. Ca director al Central East European Desk am luat aceasta decizie si sunt sigur ca este cea buna. Suntem deja in contact cu mai multe case de avocatura de marime medie de aici in vederea stabilirii unui parteneriat pe plan local”, a declarat, intr-un interviu acordat Legal Marketing, avocatul roman Alexandru Lazar (foto stanga, alaturi de ceilalti doi parteneri seniori ai IntLaw), proaspat cooptat in functia de partener al firmei spaniole de avocatura IntLaw.

In noua pozitie, Alexandru Lazar (30 de ani) va avea sarcina sa coordoneze dezvoltarea departamentului Corporate Compliance din cadrul IntLaw, precum si dezvoltarea relatiilor firmei de avocatura cu Europa Centrala si de Est, activitate ce vizeaza, printre altele, imbunatatirea si extinderea relatiilor economice bilaterale romano-spaniole.

Mai multe despre planurile lui Alexandru Lazar privind Romania puteti citi in interviul integral publicat mai jos.

Marian Floranescu: Ati fost cooptat, marti, 15 septembrie 2015, ca partener al firmei spaniole de avocatura IntLaw Lawyers and Consultants. Sunteti primul roman care ocupa aceasta functie. Cat de importanta este aceasta realizare pentru dvs.? O considerati apogeul carierei de pana acum?

Alexandru Lazar: Este un pas important. Ca orice pas pe care un avocat decide sa il faca in cariera sa. Nu am o masura exacta pentru a cantari importanta. Eu tratez fiecare proiect cu aceleasi trei principii: entuziazm, profesionalism si dedicatie. Cele trei, bineinteles, sub umbrela excelentei in serviciul dat clientului. Deci, ca sa raspund la intrebare, da, este un pas important in cariera mea, ca si ceilati pasi ce au fost facuti pana acum.

Cat despre apogeu: fara falsa modestie, nu consider ca in acest moment am atins apogeul carierei mele. Cred ca mai am multe de facut in sectorul avocaturii si sper sa pot demonstra asta cu timpul.

M.F.: Ati primit oferte si din partea altor firme? Daca da, de ce ati ales IntLaw?

A.L.: Da, am primit.

De ce IntLaw? Pentru ca mi-a placut proiectul si echipa. Se respira entuziasm, multiculturalitate si avem o viziune ce poate aduce prospetime conceptului traditional de birou de avocatura. Cum am mai spus, noi, la IntLaw, nu ne limitam la a da raspunsuri strict juridice. Mergem cativa pasi inainte si actionam precum un project manager. Asta reprezinta o valoare adaugata pentru clientul ce contacteaza IntLaw.

M.F.: Inainte de a va alatura IntLaw, am observat ca ati avut o scurta colaborare cu Clifford Chance, una mai lunga cu Baker & McKenzie si una, sa-i spunem, medie, cu societatea spaniola Ramon y Cajal. Cat de mult a contat experienta anterioara in ocuparea pozitiei actuale de partener?

A.L.: Cu Clifford a fost foarte scurta pentru ca era un stagiu de trainee (mergeam doua zile pe saptamana). Cele ce au contat cu adevarat sunt colaborarile cu B&M si cu RyC.

Consider ca au contat foarte mult. La B&M si la RyC am acumulat un bagaj de cunostinte extraordinar. Cum se spune in piata, un an la B&M conteaza cat patru la alte birouri. Am avut sansa sa particip in mari operatiuni la nivel national si international, sa conduc operatiuni si sa cunosc profesionisti si oameni ce sunt modele pentru alti oameni.

Dar nu numai asta a contat. Conteaza si alti factori, si anume ca sunt activ in mediul academic (public articole si sunt doctorand), conteaza ca sunt activ in mediul social (ma implic in societate) si conteaza reteaua de contacte profesionale pe care am reusit sa le stabilesc in acesti ani.

Ceea ce doresc sa spun este ca nu doar a face parte dintr-o firma de avocatura sau alta te face mai bun avocat sau o persoana mai buna. Nu, categoric nu. Consider ca fiecare suntem rezultatul unei sume de variabile. Totul este sa avem echilibru si sa stim ceea ce ne dorim. Este foarte important sa ne placa ceeea ce facem. Sa ne trezim in fiecare dimineata cu dorinta de a ne bucura de aventura vietii.

Cum spunea un mare avocat din Spania, un bun avocat nu este doar cel care este doar bun avocat. Trebuie sa avem o viata echilibrata. Trebuie sa fim buni prieteni, buni cu cei din familia noastra si, in acelasi timp, buni profesionisti.

M.F.: Ati declarat ca, din noua pozitie, va veti implica activ in imbunatatirea si extinderea relatiilor economice bilaterale romano-spaniole. Cum v-ati propus, concret, sa indepliniti acest obiectiv?

A.L.: Buna intrebare. Nu o sa intru in detalii acum. Dar o sa sintetizez: cunosc ambele societati (cand spun cunosc ma refer la partea juridica, economica si sociala). In acest fel imi este mai usor sa creez si/sau sa consolidez o punte intre cele doua societati pentru a facilita relatiile economice bilaterale. De exemplu, daca o firma X doreste sa achizitioneze produsele a, b, c din Romania, trebuie sa faca o cautare indelungata pana se va asigura ca firma Y din Romania ii poate furniza produsele a, b, c si ca firma Y este consolidata in piata, etc. De asemenea, un punct foarte important in internationalizarea afacerii este cel legat de modul in care in cealalta societate/cultura se incheie o tranzactie (din punct de vedere social si juridic), ce fel de pasi trebuie urmati, etc. Toate aceste puncte pot fi eliminate de pe „to do list-ul” firmey X daca conteaza pe serviciile mele. Cum spuneam, noi, la IntLaw, nu doar „traducem” legile pentru clientii nostri; nu ne limitam sa interpretam legea. Noi actionam precum niste project manageri. Luam ideea clientului si o facem sa se materializeze.

Acelasi lucru este valabil si pentru firma Y care este din Romania si doreste sa investeasca sau sa achizitioneze produse de la firma X din Spania (si Spania este doar un exemplu; asta se poate aplica in relatiile cu oricare alta tara, precum China, tari din America Latina, SUA, si majoritatea tarilor din UE – cum am mai spus, IntLaw este un birou cu precadere local, dar cu o viziune globala).

M.F.: Ati declarat, de asemenea, ca unul dintre obiectivele principale pe termen scurt consta in realizarea de parteneriate strategice punctuale cu case de avocatura din Romania. Care vor fi criteriile de selectare a acestor case? Aveti cateva nume in minte?

A.L.: Da, asa este. Deja suntem in contact cu mai multe case de avocatura. Nu pot spune cu care, din pacate.

Criteriile sunt, in principal: (1) sa fie o firma cu aceeasi filozofie ca cea a IntLaw in ceea ce priveste serviciul si forma de a presta serviciul clientului; (2) trebuie sa aiba ca stalpi de sustinere principii precum calitate, excelenta, eficienta si flexibilitate; (3) trebuie sa fie o firma de marime medie.

M.F.: Cateva firme de avocatura din Romania (Tuca Zbarcea & Asociatii sau TSAA sunt primele care imi vin in minte) sunt prezente deja, prin birouri deschise in parteneriat cu societati locale, pe piata juridica spaniola. Asta inseamna ca aceste firme sunt excluse din lista potentialilor parteneri locali?

A.L.: Imi pare rau, dar nu pot sa raspund cu da sau nu la aceasta intrebare. Suntem in plin proces de studiu si discutii cu mai multe case de avocatura.

M.F.: Vorbeati, totodata, si despre un proiect pe termen lung, si anume eventuala deschidere a unei filiale proprii IntLaw in Romania. Cat de plauzibila este infiintarea unui astfel de birou?

A.L.: Acest lucru se doreste pe termen mediu spre lung. Cat despre plauzibila, o vom vedea cu timpul. Suntem realisti si stim ca mai intai trebuie sa cunoastem pulsul pietii si sa adunam datele necesare pentru a decide cand este momentul sa facem acest pas.

AL 2

M.F.: La finele anului 2010, in plina criza financiara, una dintre cele mai mari societati juridice din Spania, Garrigues, se retragea din Romania, dupa doar doi ani de prezenta pe piata locala. Au creat cei cinci ani care au trecut de atunci premisele unei reveniri a unei firme spaniole de avocatura in peisajul juridic romanesc? De ce considerati ca actualul context socio-politico-economic ar favoriza o astfel de revenire?

A.L.: Nu putem compara situatia. IntLaw are un ADN total diferit fata de Garrigues. Cum am mai spus, o firma prea mare de avocatura are putina flexibilitate. Asta poate dauna. A mentine o structura ca aceea a unei firme mari cu prezenta internationala se traduce in costuri fixe foarte ridicate. Asta se transpune in factura clientului indirect.

Noi avem alta filosofie si alt ADN. Nu dorim sa avem o astfel de structura. Consideram ca nu este o structura adaptata societatii actuale, o societate globala.

Deci avem avantajul structurii flexibile.

Pe de alta parte, datele empirice demonstreaza ca relatiile economice bilaterale au crescut in acest timp.

Nu in ultimul rand, cum am spus si mai sus, noi venim cu un concept nou de firma de avocatura. Un concept ce va aduce valoare adaugata clientului nostru si ii va da un avantaj fata de concurentii sai in piata.

M.F.: In ce alte tari este prezenta IntLaw? De ce se doreste fondarea unui birou in Romania?

A.L.: In Romania incepem dintr-un motiv principal: eu sunt roman. Este primul punct din Europa de Est in care doresc sa pasesc. Ca director al Central East European Desk am luat aceasta decizie si sunt sigur ca este cea buna.

Cat despre prezenta, asa cum am spus, suntem un birou multicultural (avem echipa formata din colegi cu origini diverse: China, Romania, Spania, Italia, SUA) si avem creata o retea foarte puternica si consolidata cu birouri din tarile UE, Europa de Est, America Latina si o parte din Asia.

In urmatoarea perioada, termen mediu-lung, aceasta retea se va vedea materializata in acorduri formale ca cele pe care dorim sa le atingem in Romania. Aceste lucruri se fac cu pasi mici, dar siguri.

M.F.: Sa revenim putin la parcursul dvs. academic. Dupa absolvirea liceului, in Bucuresti, ati ales sa studiati Dreptul la o Universitate din Spania, Universidad de Granada. Ce a determinat aceasta alegere? De ce nu ati ales sa continuati studiile juridice in Romania?

A.L.: Am studiat la Liceul Cervantes din Bucuresti. Asta este motivul.

Liceul Cervantes avea, si are si in prezent, conventii cu Universitatea din Granada. Profesorii ne indemnau sa dam examenul si studiam in Granada.

Deci, factorul determinant a fost liceul si, mai ales, profesorii din Liceul Cervantes.

Alt motiv este setea de cunoastere. Doream sa vad cum este sa inveti, sa traiesti si sa respiri in alta cultura. Si nu regret nici o secunda alegerea. Experienta a fost extraordinara.

Asa am ajuns in Granada la Faculatea de Drept fondata in anul 1531 (de fapt, fondata cu mai mult timp inainte de catre Regatul Nazareni). Orasul meu preferat. Un oras ce seamana mult cu Clujul (ma refer la atmosfera tipica unui oras studentesc).

Dupa Granada a urmat masterul la ISDE (Institutul Superior de Drept si Economie, n.r.) si acum doctoratul la ESADE (Scoala Doctorala in Business si Drept).

M.F.: In alta ordine de idei, rasfoind mapa de prezentare a traseului dvs. profesional, am observat ca ati condus, timp de patru ani si jumatate, echipa de consultanta juridica a Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS). Mai exact, ati oferit consiliere juridica pro bono studentilor romani care studiau peste hotare. Cum ati descrie acea experienta?

A.L.: Alta experienta extraordinara. Am cunoscut oameni minunati si mari profesionisti, plini de dorinta de a face bine fara a cere nimic in schimb.

Pe de alta parte, am avut sansa sa oferim suport studentilor romani aflati la studii in strainatate. Asta era extraordinar de gratificant.

M.F.: Apropo de Romania. Vi s-a propus vreodata sa va intoarceti pentru a activa in cadrul unei firme romanesti de avocatura? Cu alte cuvinte, ati fost “ofertat” de vreo firma locala? Daca raspunsul este nu, sa ne imaginam, strict ipotetic, ca ati primi o asemenea oferta. In acest caz, cum ati reactiona? Ati lua in calcul varianta “intoarcerii acasa”?

A.L.: Nu, nu am primit o astfel de oferta.

Daca as primi o astfel de oferta ar trebui sa o refuz, elegant, dar sa o refuz. Tocmai am inceput un nou proiect. Un proiect in care cred si care ma pasioneza. Nu l-as lasa pentru o „fata morgana”.