Asociatia Magistratilor din Romania contesta proiectul de lege al salarizarii bugetarilor, din cauza faptului ca angajatii din Justitie nu sunt vizati de acest proiect. AMR sustine, in continuare, faptul ca actualele propuneri contrazic chiar obiectivele actului normativ ce se doreste a fi adoptat.
„Acest proiect nesocoteste flagrant justificarea lui, adica efectuarea unor corectii in sistemul de salarizare din fondurile publice si consolidarea colaborarii cu partenerii sociali, prin parteneriat si transparenta. O astfel de abordare a executivului are loc in conditiile in care disfunctiile existente si in sistemul de justitie, in ce priveste politica salariala, au fost permanent semnalate de Asociatie, prin intermediul numeroaselor memorii expediate Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Ministerului Muncii Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerului Finantelor Publice si domnului Dacian Ciolos, actualul prim-ministru al Romaniei, demersuri care, insa, in mod cu totul regretabil, nu au avut nicio finalitate”, a declarat judecatoarea Gabriela Baltag, presedinte AMR.
Tot aceasta, a adaugat faptul ca ultimul sau demers, realizat in domeniul salarizarii, a fost urmat de transmiterea, fara nicio rezolvare, a acestei petitii catre Ministerul Justitiei, cu mentiunea ca este o „institutie competenta in solutionarea aspectelor sesizate”.
„Intelegem sa invocam faptul ca institutia spre care au fost redirectionate cererile noastre, respectiv Ministerul Justitiei, nu are forta legislativa corespunzatoare, dar, mai ales, a dovedit constant, in ce ii priveste pe judecatori, o conduita obtuza si refractara la remedierea tuturor disfunctiilor ce i-au fost aduse la cunostinta, in mod permanent. In acest sens, interpretarea limitata sau, mai exact, refuzul aplicarii de catre Ministerul Justitiei a Legii nr. 71/2015, act normativ asumat, ca atare, de toti ceilalti ordonatori principali de credite din sistemul judiciar, reprezinta o cauza directa a marginalizarii si umilirii personalului de la judecatorii, tribunale si curti de apel. Incercarea de declinare a obligatiilor si, astfel, de evitare a asumarii raspunderii de catre institutiile care, potrivit legii, au competenta de a se pronunta, nu reprezinta decat o dovada de nesocotire a atributiilor si de promovare, fara nicio rezerva, a lipsei de respect si de responsabilitate fata de sistemul bugetar, in materie de salarizare, pornind de la obiceiul <<spalarii pe maini, asemenea lui Pilat din Pont>> sau, la fel de grav, prin invrajbirea categoriilor profesionale bugetare, dupa o politica veche, asumata in baza principiului <<dezbina si conduce>>”, a mai spus presedinta AMR.
„AMR este nevoita sa faca mentiunea ca o pozitie corecta obliga societatea sa accepte un adevar pe care nimeni nu-l rosteste, si anume ca salariile celor din instantele de drept comun, respectiv judecatorii, tribunale si curti de apel sunt rezonabile statutului, dar, in niciun caz, nu pot fi asimilate unui singur salariu, respectiv celui al presedintelui instantei supreme care beneficiaza de o salarizare distincta, avand in vedere si calitatea sa de membru de drept in Consiliul Superior al Magistraturii. Nicio autoritate cu putere de decizie, pe segmentul justitie, cu pretentii de garantie a independentei acesteia, nu a dorit sa faca mentiuni clare in sensul celor aratate, cultivand, dimpotriva, un sindrom de inhibare in randul practicienilor, motiv pentru care suntem nevoiti sa facem acest demers pentru clarificarea aspectelor pe care intelegem sa le criticam. Judecatorii au un mandat public pe care-l indeplinesc cu devotament, cu respect, dar, mai ales, cu onoare si demnitate, situatiile de exceptie obligandu-ne sa excludem o generalizare ‘in rau’ a profesiei. Nimeni nu mai doreste sa examineze, astazi, din punct de vedere calitativ, activitatea judecatorilor supraincarcati, deliberat, cu un volum de activitate in crestere, ani la rand — nu doar cantitativa, dar si din perspectiva vaditei argumentari a complexitatii cauzelor, in contextul in care schemele de personal nu au fost adaptate (pentru anumite instante, tratate dupa standardul de ‘Cenusareasa’, fiind ramase la nivelul anilor ’90), iar legislatia este incoerenta — de catre un sistem care doreste sa ingenuncheze aceasta reduta a independentei de constiinta si vointa, lipsind actul de justitie de orice particularizare, tratandu-l prin raportare la un sir imposibil de date statistice”, se mai arata in comunicatul AMR.
Principalele modificari aduse de Legea salarizarii bugetarilor enumera restructurarea completa a sistemului de salarizare din Sanatate si introducerea unui sistem de premiere bazat pe conditii de reforma si criterii de performanta pentru personalul din sistemul de sanatate si personalul didactic si didactic auxiliar, incepand cu luna ianuarie 2017.
