Avocatul Ion Cazacu, interviu & analiză SWOT a avocaturii de drept penal al afacerilor

Bună ziua, domnule Ion Cazacu. Cititorii The TIMES / Legal Innovation vor să vă cunoască deopotrivă pe dumneavoastră, dar și business-ul de avocatură în care v-ați implicat și pe care îl conduceți, Cazacu & Asociații. Și pentru că ora în avocatura de business mondială se dă încă de la Big Ben-ul din Londra – nu știm ce va fi după Brexit –, haideți să ne uităm puțin înspre Anglia, de unde vine cel mai vechi ziar al Europei, The TIMES, dar și aria de practică pe care lucrați, White Collar. Sau să îi spunem mai curând Criminal Law, așa cum o numesc englezii. Ne faceți, vă rog, o scurtă istorie a ei în context european cu trimitere către România?

Aprecierile mele cu privire la evoluția europeană a Criminal Law sunt cu totul generale pentru că, în acest domeniu, participarea unor avocați români la activități procedurale în străinătate ori a unor avocați străini în România este limitată de statutele Barourilor din diferitele state, activitățile putând lua numai forma unor colaborări care se concretizează prin relaționări cu entitățile jurisdicționale statale, efectuate numai de către avocații din țara respectivă.

Cu evidență, în ultimii 10-20 de ani, s-au înregistrat evoluții semnificative în acest domeniu generate de necesitățile cooperării internaționale în cazuri cu extinderi teritoriale sau umane din ce în ce mai frecvente. A apărut necesitatea protecției sociale, în toate statele Europei, față de manifestările din ce în ce mai agresive ale unor grupări internaționale care promovau terorismul, spălarea banilor, corupția, crima organizată, această dezvoltare determinând statele să reacționeze, să se organizeze și să colaboreze pentru reprimarea acestor fapte și investigarea acestor persoane. Desigur, România nu putea rămâne în afara acestei evoluții și avocații și barourile din România se bucură astăzi de recunoaștere internațională la nivelul Comunității europene exprimată, dacă vreți, și prin posibilitatea folosirii legitimației profesionale în toate țările europene. Experiența personală din ultimii ani m-a pus în contact cu firme prestigioase de avocatură din Anglia (Cameron McKenna, Cannon Constantine, Cliford Chance), SUA (Skadden Frechfiedls Bruckhause Deringer, Janner& Block,) Israel (Meitar Law Firm, Goldfarb) și din alte state, cu care am asigurat asistență unor clienți străini cercetați în România, în special pentru fapte de corupție, evaziune fiscală și spălare de bani. Evident, în plan intern, în privința White Collar, România a devenit o stea, accentele luptei anticorupție aducând în prim-plan cercetarea unor importante personalități politice, a unor importanți funcționari publici, a numeroase personalități ale vieții de business, ale vieții medicale etc. Investigațiile penale și condamnările au privit personalități importante ale vieții din România, de la prim-miniștri, miniștri, înalți funcționari din diverse structuri, parlamentari, cei mai importanți oameni de afaceri, profesori universitari. Din păcate, după mai mulți ani, devoalarea protocoalelor secrete dintre Parchet și serviciile secrete au adus o umbră asupra justiției din România, iar reacția socială este în sensul lămuririi acestor aspecte și reparării daunelor morale și materiale aduse numeroaselor persoane condamnate pe nedrept sau achitate. Este din nou rândul autorității statale să stabilească căile și vehiculele juridice pentru îndeplinirea acestui deziderat.

Vă provoc la o mini-analiză SWOT a avocaturii de drept penal al afacerilor. Puncte tari, puncte slabe, slăbiciuni și oportunități.

Deși nu există o ramură de drept distinctă care să se numească “dreptul penal al afacerilor”, totuși se conturează o serie de instituții prevăzute de legea penală în sens larg, care interferează cu aria businessului. De ce? Răspunsul este simplu, de obicei afaceri fac oamenii cu inițiativă și spirit de aventură, cu mentalități deschise și îndrăznețe. Ei pun întrebări, caută soluții care să genereze plus-valoare. Acolo unde răspunsurile lor nu sunt cenzurate la timp de un specialist în drept penal, aceste răspunsuri pot genera anumite semne de întrebare, al căror răspuns este de interes pentru organele statului. Din această mică expunere aș evidenția cele patru componente SWOT, despre care m-ați întrebat:

Strengths: 

  • Există o elită de profesioniști din acest domeniu care pot aborda și administra orice problemă de drept penal în afaceri, indiferent de subiectul care este supus unei anchete.
  • Sunt oameni inclusiv cu experiență corporatistă care știu ce așteptări au clienții sofisticați și cum trebuie aceștia abordați și consiliați.
  • O legislație totuși relativ consecventă, în permanentă încercare de îmbunătățire, proces normal și continuu (oriunde) (reamintesc că trebuie adaptat nevoilor actuale ale societății românești, nu simpla preluare a prevederilor din alte țări).
  • O permanentă relație cu marile firme internaționale de tradiție în domeniul dreptului penal al afacerilor (atât UK, cât și USA, Israel etc.), fapt care păstrează la zi abordările pieței de avocatură în România.

Weaknesses:

  • Deși avem magistrați care devin mai “experți” în domeniul dreptului penal al afacerilor, totuși încă nu ne putem compara cu sisteme de drept în care capitalismul, libera inițiativă și afacerile sunt o realitate de multe secole. Toate acestea generează multe neînțelegeri, căci de exemplu putem avea aceeași situație de fapt care este ușor înțeleasa de către un avocat, procuror, judecător din străinătate, ca fiind una legitimă sau poate la limită, sau poate încălcând prevederi legale (dar nu penale), și înțelegerea acelorași participanți în România, care îmbrățișează abordarea din perspectiva penală aprioric oricărei probleme.
  • Lipsa pragmatismului sistemului nostru (preferăm la infracțiuni cu non-violență să dăm pedepse mari cu executare, decât să maximizăm recuperarea prejudiciului și aplicarea unor pedepse pecuniare mari). Repet, oamenii de afaceri sunt oameni cu inițiativă, creează valoare adăugată din ideile pe care le generează, astfel, odată lăsat în libertate, dar “golit de bani”, de multe ori este capabil să regenereze afaceri care țin economia în bună stare.

Opportunities:

  • Este un mediu foarte competitiv, în care nu numai bagajul de cunoștințe contează, dar mai ales personalitatea. Căci toți participanții la procesul penal în sens larg, de obicei sunt abili, cu personalități puternice, aici îți dezvolți abilitățile și de avocat, consultant, asistent personal, confident, preot, prieten, dușman, actor, regizor și altele.
  • Cât timp economia țării noastre va merge din ce în ce mai bine, și această arie a dreptului va fi una activă, provocatoare, dar și discretă publicului larg. Banilor le place liniștea și discreția. Și avocaților de penal, la fel.

Threats:

  • Există riscul să nu ținem  seama în sistemul nostru de drept de particularitățile și nevoile noastre actuale. Desigur că vrem un sistem social funcțional, competitiv, predictibil, dar și protecționist (din perspectiva apărării cetățeanului în raport cu statul) acum, însă acest deziderat este imposibil de realizat în scurt timp. E nevoie să parcurgem un drum până la această destinație, și fiecare porțiune din drum trebuie să aibă “cauciucurile potrivite, adică pentru off-road, clasic, macadam, asfalt”. Adică nu trebuie să copiem, dar să preluăm și adaptăm ceea ce e cel mai potrivit pentru noi la această etapă.
  • Declinul economiei este o amenințare pentru aria noastră de activitate, însă crește în astfel de momente problematica evaziunii și corupției.
  • Trebuie în permanență îmbunătățit factorul uman participant în această activitate numită dreptul penal al afacerilor.

Cum arată piața de White Collar în România? Legislația vă ajută sau dimpotrivă? Au evoluat portofoliul, onorariile, sau asistăm la un moment de restrângere? Resimțiți presiunea pe onorarii de care se plânge piața de consultanță?

În nota celor amintite anterior constat și eu că, dacă din punct de vedere statistic se înregistrează o evoluție a acestui segment de piață, în privința onorariilor se înregistrează un regres în nota generală a pieții de avocatură de consultanță. Desigur, se înregistrează o schimbare semnificativă a structurii portofoliului clientelei, în ultimul an persoanele juridice (societățile) luând mai mult de 50% din numărul cauzelor asistate. Remarc aici o intensificare a activității autorităților judiciare în sensul implicării societăților pentru a asigura, în primul rând, o garanție a acoperirii eventualelor prejudicii sau confiscări. Există o evoluție și în sensul naționalității acestor societăți, multe dintre ele fiind sucursale și/sau filiale ale unor companii străine, unele chiar reputate internațional. În acest domeniu pot sublinia că echipa de la Cazacu & Asociații are o foarte bună colaborare cu NNDKP și Șerban Law Firm.

Având în vedere că lucrați pe o arie de practică atât de sensibilă, cum apreciați rolul pe care îl ocupă avocatul ca actor în procesul de justiție din România? Este el corect poziționat, dezavantajat sau dimpotrivă, în raport cu magistrații?

Este una dintre cele mai spinoase probleme puse in Este una dintre cele mai spinoase probleme puse în discuție. De la început doresc să relev că schimbările legislative din ultima perioadă, începând cu noile coduri de procedura penală și penal, nu au consacrat rolul și locul avocatului în procesul penal. Cel mai elocvent exemplu: nemenționarea ca funcție a procesului penal, ca funcție judiciară, a apărării în art. 3 din Codul de procedură penală, unde sunt enumerate: funcția de urmărire penală, funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată, funcția de judecată. Unde se află apărarea? În afara procesului penal? Este apărarea Cenușăreasa procesului penal sau este un rău necesar pentru validarea unui proces penal echitabil? Din păcate, în acest punct trebuie să ne facem autocritica atât timp cât avocații cooptați în comisiile de redactare/modificare a codurilor nu au știut să impună această funcție. Cu privire la poziționarea față de procurori pot face o remarcă, întrucât nu ne putem poziționa față de judecători, ei fiind arbitrii duelului judiciar dintre acuzare și apărare. Vă rog să observați că dezbaterile pe noile modificări sunt aprinse și că nu opinia publică este cel mai aspru contestatar al unor modificări, ci procurorii, care au fost întotdeauna privilegiați în raporturile juridice cu apărarea. Când au început să piardă din privilegii, au început să conteste principiile, chiar în condițiile în care, după intrarea în vigoare a noilor coduri, cele mai multe instituții declarate neconstituționale de CCR s-au referit la principalele instrumente de lucru ale acuzării. Nu fac decât să salut noua orientare a practicii CCR, care a adus o contribuție esențială actului apărării prin declararea ca neconstituționale a mai multor dispoziții ale Codului de procedură penală și a Legii siguranței naționale privind mijloacele și metodele de supraveghere tehnică în cursul urmăririi penale. Ultima decizie a CCR din 6 decembrie 2018 a constatat neconstituționalitatea art. 3 lit. F), un controversat articol din Legea nr. 51/1991, în baza căruia s-au făcut mii de interceptări în baza mandatelor de siguranță națională, utilizate și în cazul unor infracțiuni de corupție. Vom vedea care vor fi efectele deciziei în activitatea practică.

Cum vedeți piața de avocatură din România, ca principale trenduri. Se cristalizează, coagulează, sau dimpotrivă, se fărâmițează companiile de avocatură mari, haideți să-i spunem primele 50 astfel de entități juridice? Există, după părerea dumneavoastră, personalități individuale în avocatura românească, așa-numiții Leading Professionals, care se ridică, în termeni de calitate a serviciilor, la nivelul companiilor mari?

Evident că ne preocupă și pe noi evoluția pieței de avocatură din România, mai ales în ultimii 30 de ani. S-a trecut de etapa maestrului singuratic, însoțit eventual de 1/2 stagiari, și s-a ajuns la mari societăți, cu sute de avocați și paralegal, în special în domeniul consultanței, societăți deja reputate internațional.

în penal lucrurile au un alt specific, întrucât clienții se orientează, în special, către individualități puternice – primadonele barei care, în contextul actual al unor cauze complexe sau de un volum deosebit (există dosare cu peste 100 de inculpași și cu peste 3.000 de volume la urmărirea penală), au nevoie de echipe puternice de avocați cu experiență, pentru a putea asigura o asistență de calitate.

Desigur, Leading Professionals există și în avocatura de consultanță, fiind cei care asigură garanția calității serviciilor la nivelul societăților de avocatură (i-am regăsit în paginile revistei pe care o conduceți), există, de asemenea, și în piața de penal, fiind binecunoscuți în România maeștri ai barei precum: Marian Nazat, Dan Apostol, Bogdan Micu, Florin Surghie, Viorel Ros, Dan Lupașcu, Gheorghiță Mateuț, ca să dau numai câteva nume, scuzându-mă față de numeroși colegi, alții pe care nu i-am amintit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here