Care este modelul de business al statului roman? Care este clientul statului roman care aduce cea mai mare valoare in economie? Sa ne uitam pe scurt la modelul de business al companiilor.
Autor: Mihaela Matei (foto), Coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc, EY Romania
Mai mult decat oricand, companiile care vor sa creasca pun in centrul activitatii lor clientul si nevoile acestuia. Clientul este definit fie ca acela care plateste pretul produsului/serviciului oferit fie, intr-un sens mai profund, cel care aduce valoarea cea mai mare in companie, si aici nu ne referim la venituri directe. De exemplu, daca acceptam a doua definitie, pentru un gigant farmaceutic, cei mai importanti clienti nu sunt pacientii care utilizeaza medicamentele sau medicii care prescriu medicamentele, ci proprii cercetatori (conform Robert Simons, The Right Customer – The First Step in Winning a Strategy, Harvard Business Review). Strategia companiei este de a-i incuraja sa realizeze cercetari si sa le prezinte la conferinte de specialitate. Bineinteles ca scopul final este descoperirea de produse inovative care vor fi ulterior comercializate. De altfel, o companie de acest fel este organizata ca o universitate concentrata pe cercetare, in care cea mai mare parte a fondurilor se duc catre cercetare si dezvoltare si nu spre eforturile de vanzare, de exemplu.
Dupa modelul acesta, avand in vedere ca antreprenorii sunt un motor de crestere economica si o sursa-cheie de locuri de munca, clientul principal, catre care ar merge cele mai multe resurse ale statului, ar putea fi chiar antreprenorul. E greu sa faci performanta alocand resurse in multe directii. Prin urmare, statul ar putea sa identifice ca linie strategica fundamentala de actiune incurajarea antreprenorilor. Este adevarat ca nu toti antreprenorii vor avea succes, asa cum nu toti cercetatorii vor descoperi componente chimice ce se vor transforma in produse de succes. Dar daca cei care vor sa devina antreprenori sunt sprijiniti semnificativ, statul gandindu-se in primul rand la ei atunci cand ia decizii, acest model de business ne-ar putea transforma nu in urmatoarea natiune “Google”, dar intr-o economie cu crestere sanatoasa, care isi va asigura acoperirea decalajelor istorice de dezvoltare. Astfel, s-ar putea facilita si mai mult accesul la finantare, reglementarile ar fi mai simple si impozitarea mai neimpovaratoare, s-ar dezvolta si mai mult o educatie antreprenoriala de calitate si s-ar stimula in timp mentalitati favorabile antreprenorilor.
Sa luam de exemplu unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Romania: situatia culturii antreprenoriale. Doar 5% dintre antreprenorii romani cred ca esecul in afaceri este perceput ca o oportunitate de invatare. Desi antreprenorii sunt din ce in ce mai admirati pentru curajul de a-si asuma riscul de a actiona pe cont propriu, departe de siguranta unui loc de munca stabil, iar a fi antreprenor este o optiune de cariera din ce in ce mai la moda, foarte putini dintre noi au curajul de a face pasul spre antreprenoriat.
Conform studiului EY- Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc, doar 14% dintre antreprenorii care au raspuns chestionarului EY Romania cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri, in timp ce 81% considera ca esecul va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un esec in cariera sau indica lipsa abilitatilor necesare.
Aceste procente ne claseaza pe penultimul loc la atitudinea pozitiva fata de risc din 21 de tari analizate, Romania fiind urmata doar de Brazilia, in timp ce Statele Unite conduc clasamentul. Suntem depasiti in clasament de tari etatiste sau cu societati conservatoare, precum Franta si Japonia, dar si de tari cu care impartim un trecut comunist, in care initiativa personala a fost puternic descurajata, precum Rusia.
O astfel de perceptie negativa a esecului este unul dintre indicatorii cei mai importanti ai faptului ca societatea nu e cu adevarat favorabila ideii de antreprenoriat. Desi la nivel superficial admiram antreprenorii si succesul lor, ne este frica de judecata celorlalti in cazul unui esec. Esti tanar, sanatos, nu ai rata la banci, nu ai obligatii familiale, prin urmare de ce n-ai incerca sa devii antreprenor? Pe langa multe raspunsuri care ne vin imediat in minte, ca lipsa finantarii si birocratia, cei mai multi dintre noi nu ajung sa intreprinda ceva pe cont propriu si din cauza acestei frici de a fi judecat negativ.
Ceea ce ne indica faptul ca admiram succesul, dar nu percepem esecul ca fiind la fel de valoros. Sunt multe studii academice si statistici care demonstreaza ca experienta antreprenoriala este un indicator important al abilitatii antreprenoriale. Pe de o parte, prin efectul de selectie (daca ai inceput companii de succes, vei putea crea si altele la fel de bune), iar pe de alta parte prin efectul experientei acumulate ca antreprenor in serie. Pentru ca, prin experienta primei firme, vei ocoli in urmatoarele companii create greseli deja facute. Tocmai datorita acestei conexiuni intre numarul de firme infiintate anterior si succesul viitor, Fundatia Kauffman, una dintre cele mai importante institutii care urmareste fenomenul antreprenorial, analizeaza unul dintre cei mai importanti indicatori ai populatiei de antreprenori – experienta antreprenoriala, pentru a anticipa daca generatia curenta va avea mai mult succes decat populatia de antreprenori din anul anterior. In Romania, nu am gasit o astfel de statistica despre antreprenorii romani, dar, de exemplu, in Statele Unite, in 2013, 41% dintre cei care au inceput o firma fondasera deja cel putin o companie, iar 48% dintre acestia din urma creasera mai mult de o companie de-a lungul timpului.
Plecand de la perceptia esecului in afaceri, trebuie spus ca 59% dintre antreprenorii respondenti in cadrul studiului EY Antreprenorii vorbesc considera ca mentalitatile si valorile romanesti nu sustin spiritul intreprinzator, fata de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeana si 29% dintre respondentii tarilor G20.
Asadar, la limita, ramane intrebarea: cand vom avea prima campanie sociala la TV care sa ne spuna nu ca zaharul si sarea in exces dauneaza sanatatii, ci ca antreprenorii sunt foarte importanti pentru economia romaneasca? Si cand vor fi valorizati antreprenorii la nivel strategic in modelul de business al statului roman?
