15% dintre directorii executivi intervievati din cadrul celor mai importante companii din lume s-au declarat dispusi sa efectueze plati in numerar pentru a castiga sau pastra o afacere – arata rezultatele editiei din 2012 ale studiului global Ernst & Young de monitorizare a problematicii fraudelor, Growing Beyond: a place for integrity. Se inregistreaza, astfel, o crestere cu 6 procente fata de anul 2010, cand doar 9% au mentionat aceasta disponibilitate.
Pentru un numar tot mai mare de membri ai conducerii executive, presiunea crescanda pusa pe cresterea veniturilor submineaza angajamentul lor de a se conforma reglementarilor interne si prevederilor legale. Peisajul concurential continua sa fie distorsionat de comportamentul lipsit de etica. Peste o treime dintre respondenti considera ca, in tara lor, coruptia este larg raspandita iar in cazul pietelor emergente aceasta perceptie este si mai ridicata (de ex. in Brazilia – 84%, Indonezia – 72% sau Turcia – 52%). Fraudele asociate situatiilor financiare raman un risc important in numeroase jurisdictii.
Consiliile de Administratie sunt considerate de organismele de reglementare si de actionari responsabile pentru gestionarea acestor provocari, fiind supuse unor presiuni intense. Totusi, peste jumatate dintre respondentii din cadrul conducerii executive considera ca este necesar ca membrii Consiliului de Administratie sa cunoasca mai in detaliu afacerea pentru a putea avea un rol de mecanism de protectie. Membrii conducerii executive nu ofera un mesaj unitar – tonul corect dat de conducere fiind diminuat de incapacitatea de a sanctiona comportamentul neadecvat. Aproape 50% dintre respondenti considera ca, in pofida declaratiilor ferme ale conducerii privind angajamentul fata de politicile anti-mita si anti-coruptie, persoanele implicate in astfel de cazuri nu sunt penalizate pentru incalcarea acestor prevederi.
„Durabilitatea dezvoltarii trebuie sprijinita de un comportament de afaceri etic. Provocarile curente din lumea afacerilor subliniaza nevoia de a se pune un accent mai mare pe riscurile privind coruptia si integritatea etica”, a declarat Kenan Burcin Atakan (foto), lider al Departamentului de Investigare a Fraudelor si Mediere a Disputelor din cadrul Ernst & Young Romania.
Rezultatele din Romania ale studiului prezinta faptul ca, in ciuda riscurilor cunoscute care insotesc comportamentul necorespunzator si practicile corupte, in comparatie cu restul lumii (84%), un numar mai redus de participanti (68%) au confirmat existenta unei comunicari interne privind actiunile anti-mita si anti-coruptie din partea membrilor conducerii executive. Doar 10% dintre participantii romani au raportat penalizarea incalcarii politicilor anti-mita si anti-coruptie, pe cand acest procent ajunge la 45% la nivel mondial.
Conform studiului, societatile care urmaresc oportunitatile pe pietele emergente se confrunta cu riscuri care nu sunt intotdeauna administrate eficient. De exemplu, organismele de reglementare impun efectuarea analizei diagnostic asupra tertilor – aceasta este prevazuta atat de legea americana (US Foreign and Corrupt Practices Act ), cat si de legea britanica (UK Bribery Act) – insa, aproape jumatate din respondenti (44%) au raportat ca nu s-au efectuat verificari ale istoricului partenerilor de afaceri. Multe organizatii au fost expuse, de asemenea, unor riscuri suplimentare, nedesfasurand o analiza diagnostic anti-coruptie adecvata inainte si dupa achizitii. Pentru societatile cu sediul in SUA, aproximativ 84% dintre repondenti mentioneaza ca desfasoara aceasta analiza fie de fiecare data, fie frecvent inainte de achizitie. in alte zone ale lumii, frecventa este mult mai redusa (39% in Romania, 32% in China, 9% in Nigeria).
Peste 1.700 de directori executivi, inclusiv directori economici si sefi de departamente juridice, de conformitate si audit intern, din 43 de tari au fost intervievati cu privire la atitudinea lor fata de frauda, mita si coruptie. Ulterior, s-au desfasurat si interviuri directe cu membrii conducerii executive din cadrul unor companii de top la nivel global, pentru a discuta concluziile studiului, precum si eforturile depuse de acestia pentru a reduce riscurile asociate. Studiul a fost desfasurat si in Romania, pe un segment reprezentativ de 50 de participanti.
