In data de 24 mai 2015, Baroul Bucuresti, cel mai mare din Romania, si-a ales noul decan in persoana lui Ion Dragne (foto), partener fondator al Dragne & Asociatii. In mod obisnuit, aceasta functie era detinuta de avocati specializati in litigii, asa ca alegerea unui avocat din “aria de consultanta”, asa cum o numeste Ion Dragne, a constituit o premiera in istoria institutiei. CEE Legal Matters a stat de vorba cu noul decan al Baroului Bucuresti despre circumstantele care au condus la alegerea sa, dar si despre planurile sale pentru viitorul apropiat.
CEELM: Baroul Bucuresti a avut, pana la alegerea dvs, numai decani din aria de litigii. Care credeti ca este motivul pentru care a fost asa pana acum si ce s-a schimbat la aceste alegeri?
ID: Consider ca este vorba despre un fel de cutuma, o simpla chestiune ce tine de ce s-a intamplat in trecut. Inainte de 1990, in Romania nu exista o diferenta clara intre litigii si consultanta. Desi Baroul Bucuresti a fost infiintat in 1990, abia in 1995 s-a produs liberalizarea practicii juridice (ma refer la faptul ca abia de atunci avocatul a avut posibilitatea sa isi practice profesia in mod independent si liber, devenind si subiectul principal in legea si reglementarile statutare ale corpului profesional). Abia in anul 1995, firmele de avocatura au adoptat un caracter mixt, o abordare de mijloc, imbinand avocatura de consultanta cu cea de litigii, aspect favorizat si de cresterea interesului investitorilor straini pentru piata din Romania. In consecinta, lipsa diferentei dintre cele doua categorii de avocati de pana atunci ar putea explica votul “traditional”.
Cu privire la acest an electoral, as spune ca rezultatul alegerilor reflecta tendinta orientata catre efortul de a atrage cat mai multe firme de avocatura care sa se implice efectiv in desfasurarea activitatilor Baroului. In ceea ce ma priveste, consider ca am fost privilegiat, lucrand, in ultimii 20 de ani, atat ca practicant de litigii independent, cat si in cadrul unor firme de avocatura cu domeniul de activitate indreptat preponderent spre consultanta. Cred ca alegerea mea in functia de decan constituie un prim pas in pozitionarea Baroului ca organ reprezentativ al tuturor avocatilor, fie ca discutam despre avocati litiganti, consultanti, cabinete individuale sau firme de avocatura.
CEELM: Ati mentionat o tendinta spre incercarea de a implica mai mult firmele de avocatura in activitatea Baroului. Probabil ca noile reglementari, cum ar fi cele de anul trecut, care aduc, printre altele, si restrictii impuse publicitatii profesionale a avocatilor, nu ajuta prea mult in aceasta privinta.
ID: Pentru inceput, e important sa facem diferenta intre publicitatea formelor de exercitare a profesiei si publicitatea profesionala. Doleantele firmelor de avocatura privind publicitatea nu au fost solutionate pe deplin si nici nu cred ca vor fi vreodata, cel putin in sensul ca toate vocile sa fie 100% satisfacute de rezultatul final. Cu toate acestea, reglementarile actuale din aceasta zona pot fi caracterizate ca fiind mai mult moderate decat stricte. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele subiecte de discutie la sedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR), in care se incearca gasirea solutiilor care sa inlesneasca exercitarea profesiei, inclusiv promovarea succeselor, cu respectarea concurentei loiale si a normelor profesionale. Este posibil ca pozitia mea fata de acest subiect, exprimata si in platforma electorala, sa fi avut o influenta importanta asupra rezultatelor finale ale alegerilor pentru postul de decan. Sustin promovarea unor solutii moderate, non-comerciale.
Totodata, aceste lucruri se afla intr-o continua evolutie si ajustare. Un exemplu in acest sens ar fi piata juridica franceza, care incepe sa devina din ce in ce mai “deschisa” la astfel de schimbari, in timp ce piata din SUA abordeaza un stil mai conservator, mai docil. La sfarsitul zilei, nu cred ca ne putem considera avocati onorabili sau nobili daca ajungem sa impartim flyere sau sa avem bannere cu mesaje de genul “avocati proaspeti, buni si ieftini”, asa cum se vinde painea calda, de exemplu. Pe de alta parte, sunt de parere ca nici nu ar trebui sa fim timizi si sa ne ferim de “lumina reflectoarelor” atunci cand inregistram un succes sau o performanta notabila.
CEELM: V-a determinat ceva anume sa candidati pentru functia de decan sau vi s-a parut ca acesta ar fi pasul firesc de facut, avand in vedere ca sunteti membru al institutiei de ceva vreme (anterior castigarii alegerilor, Ion Dragne ocupa pozitia de prodecan al Baroului Bucuresti, n.r.)?
ID: Nu sunt chiar adeptul ideii ca acesta ar fi fost pasul firesc de facut. Decizia de a candida a fost luata din simple motive practice. M-am gandit ca, avocat fiind, orice decizie a Baroului imi va influenta cariera in mod direct, asa ca de ce sa nu ma implic activ candidand si castigand si, astfel, facandu-le avocatilor, si implicit mie, viata mai buna?
CEELM: Care este primul scop pe care doriti sa il indepliniti, acum ca ocupati aceasta functie?
ID: Fiind membru al Consiliului Baroului de 8 ani, sunt deja familiarizat cu activitatile institutiei. In acest moment, sunt preocupat de dezvoltatea institutiei si de indreptarea ei spre o directie mai deschisa, mai disponibila si, cu cat posibil, mai non-birocratica. Imi doresc sa arat atat intregii tari, cat si Europei ca suntem prietenosi si cat se poate de deschisi si ca orice contributie sau sugestie care sa ajute la progresul Baroului este binevenita.
CEELM: Care sunt principalele obiective pe care doriti sa le realizati in noul mandat?
ID: In platforma mea electorala, am inclus o lista cu cateva obiective si directii de urmat. Principalele puncte pot fi sintetizate dupa cum urmeaza: 1) protejarea profesiei de controlul extern inutil si in detrimentul acesteia; 2) protejarea ei de posibilele erori ce pot aparea in reglementarea procedurii penale; 3) asigurarea avocatilor ca sunt protejati in disputele directe cu reprezentatii statului (de exemplu, procurori) si ca nu vor exista repercusiuni care sa decurga din acestea; 4) responsabilizarea avocaturii, care necesita o constientizare sporita, disciplina si respect fata de regulile de conduita, in caz contrar fiind afectata imaginea profesiei; 5) sublinierea importantei secretului profesional, care, din pacate, in ultima vreme apare din ce in ce mai “diluat” in sistemul de valori al profesiei juridice; 6) alinierea Baroului Bucuresti la standardele juridice impuse la nivel european; 7) angajarea tinerilor avocati si oferirea de sprijin in dezvoltarea lor profesionala; 8) modernizarea Baroului, din punct de vedere tehnologic, sporirea eficientei administrative a institutiei si eliminarea oricarei birocratii inutile – ultimul lucru pe care mi-l doresc este transformarea Baroului intr-o institutie controlata ierarhic; 9) cresterea confortului profesional al membrilor Baroului si asigurarea ca isi vor practica profesia in mod liber si independent, intr-un cadru caracterizat de concurenta loiala; multe altele.
CEELM: Pare ca veti fi extrem de ocupat in perioada urmatoare. Care credeti ca vor fi cele mai mari provocari cu care va veti confrunta in incercarea de atingere a obiectivelor mai sus mentionate?
ID: In primul rand, starnirea interesului avocatilor cu privire la multitudinea proiectelor pe care le avem in lucru. Fara interesul, angajamentul si implicarea intregii comunitati juridice, aceste proiecte vor fi extrem de dificil de implementat.
Sper ca toti avocatii, membri ai Baroului Bucuresti, vor sprijini facilitarea cursurilor profesionale cu costuri minime, cu scopul de a maximiza sansele de angajare ale tinerilor avocati; sper ca dotarea Baroului cu mijloacele tehnice necesare va fi, de asemenea, sprijinita de catre toti membrii institutiei si, implicit, de catre firmele de avocatura; ultimul, dar cu siguranta nu cel din urma aspect vizeaza obtinerea suportului mai multor institutii care sa asigure resursele financiare necesare implementarii acestor proiecte.
O alta provocare o reprezinta timpul. Din pacate, nu exista nicio modalitate de a lungi o zi, asa ca toate actiunile mele depind foarte mult de oamenii din jurul meu. Am noroc, insa, sa fiu inconjurat de colegi devotati si implicati, si aici ma refer atat la colegii de la Dragne & Asociatii, cat si la cei din conducerea Baroului, cum ar fi prodecanii sau consilierii. Nu sunt genul de om care sa actioneze individual, incercand sa rezolve totul de unul singur; ma bazez foarte mult pe cei din jurul meu si voi aplica aceasta strategie in calitatea mea de decan, asa cum am facut-o si in cazul celei de Partener al Dragne & Asociatii. (Ema Graur, Marian Floranescu)
