Echipa Schoenherr și-a asumat un rol principal în toate etapele proiectului DAPhNE. Pe lângă elaborarea unui model pentru rapoartele naționale, echipa de reglementare a Schoenherr, condusă de Bernd Rajal, a pregătit un raport național complex privind legislația portuară din Austria. În plus, Schoenherr a analizat și a comparat rapoartele naționale, documentele naționale și recomandările naționale ale Ungariei, Slovaciei, Croației, Bulgariei și României și a elaborat raportul final privind recomandările legislației portuare valabile pentru regiunea Dunării.
Abrevierea DAPhNE este reprezentată de Rețeaua de Porturi Dunărene, un proiect finanțat în cadrul Programului transnațional al Dunării din Uniunea Europeană. Scopul general al DaPhNE este de a facilita utilizarea porturilor din Dunăre ca elemente-cheie ale unei rețele de transport mai eficiente și mai durabile. Activitățile proiectului DAPhNE sunt legate de cadrul de reglementare al porturilor Dunării. Un cadru de reglementare îmbunătățit ar contribui la eliminarea decalajelor de calitate în ceea ce privește infra- și suprastructura care există între secțiunile superioare, mijlocii și inferioare ale Dunării. Șase membri ai consorțiului DAPhNE au elaborat rapoarte naționale care acoperă aspectele juridice portuare aplicabile în Austria, Ungaria, Croația, Slovacia, Bulgaria și România. Aceste rapoarte permit o comparație între țările riverane Dunării și au constituit baza pentru elaborarea unui set de recomandări privind legislația portuară. Recomandările propuse ar trebui să furnizeze un document de orientare prin care legislația națională poate fi revizuită și, după caz, adaptată. Ele pot fi utilizate în continuare ca îndrumări pentru funcționarea portuară în practică.
Au fost identificate numeroase diferente în legislațiile naționale. O analiză a rapoartelor naționale a arătat că majoritatea diferențelor existente pot fi identificate în procedurile de autorizare. Revizuirea dispozițiilor naționale a condus la concluzia că o procedură eficientă de autorizare ar trebui să includă toate permisele generale necesare, dar nu să reglementeze excesiv construcția portuară și funcționarea acesteia. O excesivă reglementare poate provoca stagnarea economică a dezvoltării portuare și este impotriva obiectivului unificarii economice a Dunarii.
Printre armonizarea tarifelor portuare, a reglementărilor portuare și a măsurilor de siguranță, un subiect deosebit de important a fost reducerea eco-amprentei portuare. Norme clare privind transportul, exploatarea și depozitarea mărfurilor periculoase, modernizarea flotelor și utilizarea noilor tehnologii pentru a face navele mai ecologice (de exemplu nave cu motor GNL), eliminarea ecologică a apelor reziduale și a deșeurilor, utilizarea energiilor regenerabile în port au fost considerate drept posibilități de protecție a mediului. Protecția mediului ar trebui să fie, în continuare, un principiu general, care să vizeze întreaga legislație privind apa și porturile.
