O data cu demisia guvernului Victor Ponta asistam la sfarsitul uneia dintre – iar aici e greu de ales cuvantul – comice, dar cu accente dramatice si rusinoase, etape din justitia romaneasca. Ea este consfintita de caderea actualului ministru al Justitiei, Robert Cazanciuc, un om care – la cate arestari de rasunet s-au facut in timpul mandatului sau – ar fi trebuit sa fie privit asemeni unui erou national.
Sa ne amintim ca, in timpul mandatului sau, inceput la 15 aprilie 2013, setea de sange a poporului a fost potolita tocmai de subordonatii lui. Conform dispoziţiilor articolului 131 din Constitutie, procurorii isi desfasoară activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justitiei. Iar prin munca procurorilor au ajuns in inchisoare nume uriase ale politicii si din mediul de afaceri: Elena Udrea, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Stefan Pinalti, Sorin Oprescu, Radu Mazare, Andrei Chiliman, Popescu Piedone sau Gheorghe Nechita ca sa dam doar cateva exemple. In acelasi timp, 80 dintre membrii Parlamentului au intrat in coliziune cu justitia in diverse moduri, unii dintre ei pierzandu-si chiar mandatul. Legea prin care este stipulat modul de functionare al DNA il aseaza pe ministrul Justitie in varful lantului trofic al luptei impotriva coruptiei, el fiind persoana desemnata sa prezinte Parlamentului si publicului larg raportul anual al arestatilor faimosi din Romania. Potrivit Ordonantei de Urgență 43/2002, DNA are ca obligatie “elaborarea raportului anual privind activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul Justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Directiei Nationale Anticoruptie”. Cazanciuc poate fi asemanat toreadorului care da lovitura de gratie taurului, dupa ce alti mici fraieri au luptat in anonimat pentru a-l obosi si a i-l aduce pe tava.
Si cu toate aceastea, lumea nu l-a perceput niciodata pe ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, drept un luptator impotriva coruptiei. El nu apare in nici un sondaj care analizeaza increderea populatiei in diverse personalitati. Un procent important din populatie nici nu cred ca l-ar recunoaste. Asta in timp ce, pe de alta parte, un sondaj recent arata ca DNA se bucura de 63% din increderea populatiei.
Nu e ciudat ca omul care conduce justitia sa fie necunoscut unui popor care se trezeste si se culca in zornait de catuse? Nu e ciudat ca seful justitiei din Romania sa fie ignorat de ambasadele statelor occidentale? SUA nu contenesc sa o laude pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, pentru eficienta justitiei in raport cu lumea politica si de afaceri. Nu este ciudat ca Robert Cazanciuc sa nu aiba niciun fel de reactie atunci cand parlamentarii si ministrii se arunca la gatul justitiei? De-a lungul ultimilor ani, singura reactie de condamnare a amestecului politicului in actul de justitie a venit aproape exclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Si, totusi, Robert Cazanciuc, are un merit in lupta anticoruptie. Nu a impiedicat-o. Sau nu a putut. A stat ca strutu’ cu capu in pamant asteptand sa treaca uraganul perchezitiilor, interceptarilor, arestarilor. Nu are niciun merit profesional in lupta anti-coruptie. Cazanciuc a fost numit ministru al justitiei deoarece afacerile se apara in famiglie. Rodica, sotia lui Robert Cazanciuc, este verisoara premierului Ponta. Care premier Ponta este urmarit penal, pe numele sau existand 19 capete de acuzare… Care Ponta a avut in guvernele pe care le-a condus un numar de 13 ministrii condamnati sau trimisi in judecata. Si tot asa…
