MIPIM este unul dintre cele mai importante evenimente organizate pe plan internațional în domeniul imobiliar, la care participă în fiecare an mulți dintre cei mai influenți actori de pe piața imobiliară globală, cu activități în sub-sectoare precum: spații de birouri, proprietăți rezidențiale, retail, spații hoteliere și medicale, spații industriale și logistice.
Conform datelor comunicate de MIPIM, ediția din 2019 a atras 26.800 de participanți din toate sectoarele industriei imobiliare internaționale, evenimentul reunind peste 5.400 de investitori și 560 de lideri politici din peste 100 de țări.
Reprezentarea sectorului privat în cifre poate fi sumarizată astfel: primii 100 de investitori din sectorul imobiliar din lume administrează active în valoare de 1,01 trilioane de euro, iar la eveniment au participat 60 de investitori care, cumulat, administrează active în valoare de 650 de miliarde de euro; principalele 100 de fonduri de investiții din lume administrează active în valoare de 3 trilioane de euro, dintre care 80 au participat la eveniment, reprezentând active în valoare de 2,6 trilioane de euro)[1].
Evenimentul organizat în Cannes facilitează dialogul dintre sectorul public și cel privat și asigură o platformă comună care promovează schimbul de idei pe teme economice și sociale în legătură cu aspecte reprezentative pentru sectorul imobiliar. Acest context s-a regăsit și în acest an, iar sectorul public a fost reprezentat la cel mai înalt nivel.
Ban Ki-Moon, cel de-al optulea Secretar General al Națiunilor Unite, a susținut discursul ce a deschis evenimentul, aducând în discuție noile provocări globale cu care se confruntă societățile în prezent:
- schimbările climatice care necesită soluții globale și impactul acestora asupra sectorului imobiliar: *impactul negativ asupra proiectelor imobiliare din întreaga lume situate în proximitatea oceanelor, afectând prețurile proprietăților imobiliare și existând riscul real al executării proprietăților ca rezultat indirect al schimbărilor climatice; *cerințe de certificare a durabilității pentru proiectele comerciale și rezidențiale
- inovație, inteligență artificială, biotehnologie și implicațiile roboticii pentru comunități, societăți și relații interpersonale
- tendințele actuale privind urbanizarea, fenomen care pare să avanseze rapid, în special în Asia, dar și în Europa și în alte zone.
Audiența din partea sectorului public a beneficiat și de prezența primarilor sau reprezentanților guvernamentali din orașe importante precum Moscova, Copenhaga, Luxemburg, Varșovia, Genova sau Almada. România a fost reprezentantă de Primăria Sectorului 5, care a prezentat investitorilor interesați una dintre inițiativele de dezvoltare a Bucureștiului: „Proiectul Centenarului – Antiaeriană” care se dorește a fi dezvoltat pe o suprafață de 110 hectare și pentru care autoritățile au semnat un acord de asistență cu Banca Mondială.
Una dintre temele care a generat un mare interes în contextul dezbaterilor organizate în acest an la MIPIM – și care începe să fie din ce în ce mai prezentă, încă într-o formă incipientă, și în România – se referă la cererea de spații de lucru flexibile pe piața birourilor și la faptul că piața spațiilor de birouri începe să se adapteze cerințelor consumatorilor finali.
Se preconizează că revoluția digitală va contribui de asemenea la această tendință, facilitând dezvoltarea unui mediu de lucru care asigură o conectivitate sporită și o atmosferă tot mai creativă și, în același timp, stimulând dezvoltarea unei noi culturi bazate pe cooperare.
În acest context, specialiștii în ocuparea forței de muncă au arătat că piața spațiilor de birouri s-a schimbat și va continua să se schimbe în mod fundamental.
Unul dintre principalii factori care generează aceste schimbări se referă la faptul că angajații au, în prezent, alte așteptări în legătură cu echilibrul între viața profesională și cea privată, preferând experiențele alternative în defavoarea lucrului full-time într-un spațiu de lucru tradițional.
La rândul lor, companiile încearcă să păstreze angajații talentați oferindu-le mai multă flexibilitate și posibilitatea de a lucra practic din orice locație, asigurându-le concomitent și un mediu de lucru profesionist adaptabil, care poate fi accesat într-o manieră mai apropiată de nevoile și dorințele acestora.
Conform unor studii recente[2], doar în Statele Unite există peste 140 de operatori activi de spații de coworking, , suprafața totală a spațiilor utilizate în acest mod fiind de peste 2,5 milioane de metri pătrați. Segmentul coworking a crescut puternic în SUA în ultimii ani și, deși nu are o pondere semnificativă în totalul spațiilor de birouri disponibile în sectorul proprietăților cu destinație office, coworking-ul este recunoscut drept parte a acestui sector.
De exemplu, în Marea Britanie specialiștii în ocuparea forței de muncă au constatat că în zonele de la marginea Londrei deja există spații de birouri care sunt utilizate în comun, iar acest lucru a rezultat în diminuarea spațiului ocupat în zona centrală a Londrei.
Această nouă tendință pe piața spațiilor de birouri generează noi provocări pentru investitori și proprietari, întrucât, de-a lungul anilor, modelele lor de afaceri au fost în general bazate pe contracte de închiriere pe termen lung care aveau un rol esențial atât în evaluarea activelor cât și a business-urilor, cu consecințe directe asupra opțiunilor de finanțare.
Fără îndoială, fenomenul coworking are un impact semnificativ asupra dezvoltării și proiectării spațiilor de lucru moderne.
Din perspectiva tendințelor, în Germania, de exemplu, s-au constatat următoarele aspecte[3] cu privire la utilizatori și prețuri:
- utilizatorii spațiilor de lucru flexibile provin, în general, din diferite sectoare de activitate, de exemplu societăți cu activități în domeniul tehnologiei informației, parteneri academici, liber profesioniști, start-up-uri și agenții media, companii implicate în activități de mediu, sociale sau culturale;
- costurile de utilizare pornesc de la 100/130/150/170/250 euro (în funcție de oraș) și ajung până la 400 de euro pentru un birou flexibil, 200, 265, 400, 460 euro pentru un birou fix, fiind disponibile și tichete zilnice care costă între 10 și 25 de euro/zi în Berlin, de la 25 de euro în Munchen și între 15 și 30 de euro în Dusseldorf.
În esență, conceptul de coworking determină o serie de schimbări în sectorul spațiilor de birouri și în modul în care utilizatorii corporate evaluează flexibilitatea și riscurile asociate cu contractele de închiriere. Va fi foarte interesant de urmărit impactul acestui segment asupra altor categorii de active, inclusiv modul în care proprietarii, băncile și agențiile imobiliare vor gestiona aceste schimbări la nivelul modelelor de afaceri utilizate și al ofertei de servicii. Cert este că, deși efectele imediate ale unor concepte de afaceri noi și perturbatoare (deja comunul disruptive) nu sunt foarte vizibile în prezent, efectul în lanț al schimbărilor produse de acestea va modifica în timp peisajul general al pieței imobiliare și structura ofertelor de servicii.
[1] * Sursa: IPF Research
[2] Sursă: Raportul Colliers International
[3] Sursă: Catella Research
