Gheorghe Florea: Este vremea ca atmosfera in care respiram in relatiile interprofesionale sa delimiteze cai si mijloace concrete de inlaturare a „tensiunii” din sala de sedinta de judecata in favoarea „destinderii”

Astazi, 18 aprilie, domnul av. dr. Gheorghe Florea, Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, a tinut un discurs cu ocazia deschiderii conferintei „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea justitiei in societatea democratica din Romania”.

unbr

Redam integral, in cele ce urmeaza, alocutiunea presedintelui UNBR:

Domnule Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Doamna Director al Institutului National al Magistraturii

Doamna Judecator in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Reprezentant al Romaniei in Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni,

Doamnelor si domnilor reprezentanti ai institutiilor judiciare organizate la nivel national,

Doamnelor si domnilor magistrati,

Stimati confrati avocati,

 

Organizarea Conferintei intitulata „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea justitiei in societatea democratica din Romania” la 18-19 aprilie 2016 are loc dupa adoptarea si semnarea Cartei interprofesionale a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, document al carui continut si semnificatie ar trebui sa impuna, pentru aplicarea sa reala in viata de zi cu zi a profesionistilor vizati de cuprinsul sau, initierea de noi actiuni si proiecte concrete, pentru a se depasi nivelul declarativ al principiilor reafirmate si asumate institutional.

Congresul avocatilor din 2016 a adoptat la 26 martie o Rezolutie prin care s-a exprimat vointa reprezentantilor Corpului avocatilor, intruniti in organul suprem de conducere a profesiei, instituit de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, de a continua conlucrarea cu institutiile reprezentative ale Corpului profesional al magistratilor si a celor de formare profesionala a magistratilor si avocatilor pentru identificarea si propunerea masurilor concrete de realizare a obiectivelor Avizului nr. 16 (2013) privind relatiile dintre judecatori si avocati in vederea asigurarii calitatii si eficientei justitiei. Congresul avocatilor a avut in vedere Raportul de fundamentare a continuarii dialogului profesional adoptat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania care a identificat obiective specifice de conlucrare intre judecatori, avocati si procurori, pentru perfectionarea in comun a pregatirii profesionale, pentru configurarea unor bune practici in procesul civil si penal si a unor standarde de etica si deontologie corespunzatoare filosofiei Noilor Coduri, spre binele comun: justitie eficienta spre binele societatii. Congresul a hotarat initierea si realizarea unui Nou cod de conduita profesionala, de etica si deontologie al avocatului roman, inclusiv din perspectiva evolutiilor si realitatii relatiilor dintre avocati si magistrati.

Temele incluse in agenda Conferintei care incepe astazi abordeaza atat dialogul interprofesional din perspectiva Avizului nr. 16 (2013) cat si perspectiva Avizelor nr. 4, 7, 12, 18, ori a altor documente ce reflecta politici publice in domeniul justitiei din Romania si din Uniunea Europeana.

Sunt convins ca dezbaterile vor evidentia dorinta participantilor de a contribui la formarea unor mentalitati noi privind relatiile dintre profesiile juridice vizate si inlaturarea barierelor de comunicare, care inca se mentin si se opun dezvoltarii intelegerii si respectului reciproc, in considerarea normelor etice ce ar trebui sa guverneze relatiile dintre profesii. Cum altfel se explica de ce, concomitent cu conferinta de astazi, la Curtea de Apel Bucuresti se judeca un Tribunal cu un Barou pentru evacuarea avocatilor din spatiul pe care art. 38 din Legea nr. 51/1995 il rezerva avocatilor in localul sediului instantei! Orice dialog pe tema respectarii drepturilor avocatilor prevazute de lege, incercat chiar in perioada in care avocati si magistrati s-au reunit periodic in reuniuni succesiv organizate la sediul unor Curti de Apel, ori cand se pregatea semnarea Cartei interprofesionale a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, s-a dovedit a fi imposibil! Apelurile Consiliului Superior al Magistraturii, al Curtii de Apel au ramas fara ecou! Sunt sigur ca se vrea sa se realizeze o evacuare a avocatilor televizata, in direct! Pentru o lectie sau pentru o confirmare a ratiunilor care au determinat ca in acelasi an in care s-a intensificat conflictul in discutie, anul 2015, sa se adopte Avizul nr. 18(2015) privind pozitia puterii judecatorestii in societatea romaneasca ?! Nu a fost si, sunt sigur, nu este singura experienta a relatiilor dintre magistrati si avocati cu un astfel de final! Si aceasta intr-un domeniu in care exista reglementare legala, iar relatiile conflictuale sunt rezolvate, daca se refuza dialogul, tot de judecatori!

Cand se prezenta publicului, aici sau in Europa, modelul relatiilor dintre avocatii si magistratii romani, care intr-un Proiect concret de formare profesionala ocazionat de intelegerea si interpretarea corecta a Noilor coduri penale au reafirmat principiile consacrate de Avizul nr.16(2013) si au procedat la incheierea unui acord interinstitutional pentru a dezvolta pe baza lui bune practici si norme etice bazate pe intelegere reciproca, pe respect si independenta, sentinta de evacuare a avocatilor din sediul instantei, acolo unde s-au aflat de cand s-a infiintat baroul si de unde nu s-a solicitat evacuarea decat de judecatorii anului 2015 nevoia dialogului dintre magistrati si avocati, lipsit de fatarnicie, bazat mai ales pe traditiile culturii juridice nationale a fost resimtita acut! Dar dialogul trebuie nu doar sa estompeze realitati, unele cu impact defavorabil insasi increderii publicului dintr-o comunitate, primii care judeca rostul procesului dintre magistrati si avocati, ci sa aiba cu adevarat un rost efectiv! Este mesajul pe care l-am transmis Consiliului Superior al Magistraturii prin Presedintele acestei autoritati, prezent ca invitat la sedinta Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania la 29 ianuarie 2016!

Iata un caz in care realitatea estompeaza declaratiile de principii!

Congresul avocatilor 2015 a decis ca trebuie sa incercam, deoarece majoritatea relatiilor dintre magistrati si avocati nu sta in acest exemplu si in altele de acelasi fel, adesea explicate prin relatii personale, amplificate institutional, ori intretinute de ambele parti !

„Dialogul” ravnit si cautat este fructuos nu doar pentru a marca efortul, incercarea cu buna credinta a dezghetarii tensiunilor. Efortul de dialog este opus inca apatiei, indiferentei ori preconceptiei potrivit careia „nimic nu se schimba” pentru ca Protocoalele si documentele nu pot prin ele insele sa amelioreze antipatii ireversibile.

Ar fi pacat sa dam inapoi!

Comunitatile profesionale care sunt institutional implicate in „dialogul” la care face trimitere repetata Carta interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani cunosc si invidii, adesea in stare sa corupa ireversibil onestitatea relatiilor concrete dintre profesionisti ai dreptului, care exercita profesii diferite si care au initiative, se implica, staruie, spera, vor sa faca ceva in folosul Binelui!

Proiectul „ambitios” al dialogului interprofesional este util daca profesiile ar cultiva elanul initiativelor de buna-credinta!

Proba relatiilor reale dintre magistrati si avocati se da in derularea publica a procedurilor de judecata. De cele mai multe ori cetatenii pentru care se realizeaza justitia si prin concursul avocatilor reproseaza ca imaginea perceputa de public este aceea ca ideile juridice nu se dezbat, in timpul scurt, acordat de la inceput pentru cuvantul avocatilor (reflectat apoi in justitia civila, in criteriul „muncii depuse de avocat” pentru justificarea desocotirii onorariului de avocat, prin reducere, in institutia cheltuielilor de judecata, apreciata prin „durata” sustinerilor facute cu titlu de aparari in proces!), argumentele nu sunt ascultate, obiectiile sunt luate „in balon”, lipseste tonul calm al discutiilor constructive!

Astfel de situatii sunt adesea generalizate!

Viata demonstreaza tendinta de a ceda barfei, in fata careia cedeaza si adevarul si reputatia solida a celor care inca mai cred in Proiecte de conlucrare interprofesionala, care sunt eficiente mai ales dincolo de limitele institutionale ce diferentiaza magistratii de avocati.

Majoritatea avocatilor crede in dialogul profesiilor noastre!

Exista in ambele profesii oameni care se infurie periodic si isi varsa naduful pe unde apuca, generalizand fara temei si cultivand ca ocupatie cotidiana, constanta, tenace „ura” dintre profesii! Prestatia publica obsedanta pentru cultivarea proiectelor demolarii si a linsajului personal ca strategie zilnica in raporturile dintre avocati si magistrati nu lipseste din cotidian!

Este vremea ca atmosfera in care respiram in relatiile interprofesionale sa delimiteze cai si mijloace concrete de inlaturare a „tensiunii” din sala de sedinta de judecata in favoarea „destinderii”, sa elimine „mania” in favoarea „calmului”, sa configureze practici prin respectarea carora nu se pot „inventa” motive de iritare si nu se pot ingrosa artificial cele deja existente, in care nu-si gasesc locul enervarea, insatisfactia ostentativ afisata, rasteala, atacul de furie in public!

„Dialogul” spre care tindem exclude resentimentul, repudiaza manufactura protestului, infectarea tonului oricarei conversatii…

Cheltuiala de energie pentru detensionarea disfunctiilor curente ale raporturilor dintre profesionistii implicati in realizarea justitiei are efect paralizant, steril.

Nimeni nu se poate autodeclara „expert al disciplinei”! Este facil sa devii „expert al revoltei”. Buna-cuviinta, practica adesea uitata a politetii au inca resurse nebanuite.

Iata circumstante in care apreciem ca actiunile generate de Conferintele dedicate dialogului profesional pot avea si efecte concrete!

Cu aceasta speranta, avocatii ureaza succes acestei Conferinte si altor asemenea actiuni care isi au un rost inca binevenit si ale caror efecte inca se asteapta, cel putin de catre avocati.

 

Av. dr. Gheorghe FLOREA

Presedintele U.N.B.R. “