Gheorghe Florea: Premierului Ciolos i s-a solicitat sa indice public articolul de lege care ar conferi avocatilor „imunitate absoluta”. Acesta nu exista!

Dupa ce LegalMarketing.ro a prezentat in exclusivitate declaratiile vicepresedintilor U.N.B.R. (Av. dr. Traian Briciu, av. Ion Turculeanu si av. Cristina Gheorghe), pe tema completarilor aduse legii nr. 51/1995, de data aceasta, insusi presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Av. dr. Gheorghe Florea, a tinut sa vorbeasca despre subiectele aparute in media privind modificarea si completarea legii avocatilor.

Intr-un interviu acordat presei, Gheorghe Florea a comentat declaratia facuta de Ministrul Justitiei, care a declarat ca noua lege, astfel modificata, nu este o lege buna, iar profesia de avocat nu se poate transforma intr-o profesie care se bucura de o asa-zisa „imunitate absoluta”.

„Aspectele cele mai controversate referitoare la interdictia perchezitiilor si a interceptarii comunicarilor avocat – client nu sunt noutati absolut deloc, asa cum eronat au fost prezentate de autoritati publice si implict de o parte a presei. Dispozitiile referitoare la interdictia perchezitiilor la sediul avocatului nesuspectat de fapte penale, precum si a interceptarilor convorbirilor acestuia exista in legislatia nationala si sunt in vigoare de cand a cazut regimul comunist in Romania. Si pana acum au fost considerate firesti. In tarile cu traditie democratica sunt in vigoare dintotdeauna.Deci, afirmatia ministrului justitiei ca asa ceva este nemaiintalnit in Europa apare ca nefundamentata si nejustificata, asa cum au observat si judecatorii din UNJR, care au solicitat premierului Ciolos sa indice public articolul de lege care ar conferi avocatilor „imunitate absoluta”. Acesta nu exista!”, a spus presedintele U.N.B.R.

Tot el a tinut sa precizeze faptul ca legii nr. 51/1995 i s-au adus completari, nu modificari, asa cum se spune in spatiul public. Noutatea consta tocmai prin faptul ca aceste interdictii de perchezitie si de interceptare a avocatului nu se aplica in situatia in care din probe rezulta o suspiciune rezonabila ca avocatul a comis o infractiune in exercitarea activitatilor sale. Toate aceste aspecte erau deja incluse in legislatie, insa la modul foarte general.

„Insa chiar daca avocatul este suspectat, secretul profesional in privinta tuturor clientilor sai nu poate fi sacrificat. Este un principiu universal valabil, instituit in vederea garantarii dreptului la aparare si la un proces echitabil. Trebuie respectate proportiile, ridicate, sechestrate, respectiv confiscate numai documentele care au legatura cu cauza. Nu se poate „da iama” in toate dosarele avocatului. Mandatele de perchezitie trebuie sa fie clar delimitate in acest sens.”, completeaza Gheorghe Florea.

In ultimii ani, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in privinta incalcarii drepturilor fundamentale, in urma perchezitiilor la avocati dispuse in baza unor mandatelegale sub aspectul autorizarii de catre judecator, dar ilegale sub aspectul continutului mandatelor, dar si in privinta interceptarilor abuzive a avocatilor nesuspectati ca ar fi comis vreun fapt penal.

„Acestea sunt o parte dintre motivele pentru care Legea nr. 51/1995 a trebuit sa fie revizuita, prin precizari in privinta limitelor in care se pot face perchezitia si interceptarea avocatului. Supravegherea electronica in masa a atins dimensiuni fara precedent, drepturile la viata privata, la aparare si la un proces echitabil tind sa fie sacrificate sub stindardul luptei impotriva terorismului si a crimei organizate. Insa aceasta lupta legitima trebuie sa fie, la randul ei, in conformitate cu legea, pentru ca altfel ne indreptam spre noi dictaturi si statul de drept este compromis”, a precizat presedintele U.N.B.R.

Acest val de opozitie impotriva pricipiului secretului profesional si a confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si clientul sal este, dupa parerea av. dr. Gheorghe Florea, un atac fara precedent la imaginea profesiei. Astfel, s-a indus ideea ca avocatii au o asa numita imunitate si nu vor putea fi acuzati pentru infractiuni. Ceea ce este total neadevarat! In proiect, se precizeaza foarte clar ca atunci cand avocatul devine el insusi suspect, interdictia perchezitiei si a interceptarii nu i se aplica.

„Din pacate, sursa acestei opozitii provine tocmai din anumite atitudini ale autoritatilor statului, cu atributii in acuzare. Pentru acestea, apararea este o piedica in strangerea trofeelor acuzarii si, la o privire obiectiva, se vede clar o campanie negativa impotriva apararii. S-a ajuns pana acolo incat in punctul de vedere al Guvernului cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 51/2016 sa apara o acuza directa adusa avocatilor, ca si-ar crea o anumita forma de imunitate pentru a se sustrage legii penale. Citez din acest document: „apreciem, in acord cu opinia DNA, ca prin completarea propusa se creeaza o forma de imunitate pentru avocati, care incalca principiul constitutional al egalitatii persoanelor in situatii juridice similare”. Cu alte cuvinte, se fac generalizari la adresa intregii bresle […] Principiul secretului profesional si al confidentialitatii comunicarilor avocat client a fost instituit in intreaga lume, poate cu exceptia unor regimuri dictatoriale, tocmai in scopul garantarii principiului constitutional al egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii. Acesta presupune ca armele legale ale apararii trebuie sa fie egale cu armele legale ale acuzarii. Aceasta este egalitatea in fata legii! […] Cu alte cuvinte, se induce ideea ca avocatii ar fi aceia care s-ar sustrage principiului egalitatii persoanelor in situatii juridice similare. Asa cum am aratat, avocatii nu fac niciun fel de exceptie de la perchezitii, interceptari, retinere sau arestare in cazul in care exista probe sau indicii temeinice ca au savarsit infractiuni.

Cuvantul imunitate nu are nicio legatura cu profesia de avocat. Termenul „imunitate” este prevazut de art. 72 din Constitutia Romaniei si se refera la deputati si senatori, care nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Este un alt principiu atacat continuu prin denaturarea sensului si a finalitatii acestuia, prin inducerea ideii ca acesta este doar un paravan pentru corupti. Chiar seful DNA emis opinia ca imunitatea parlamentarilor trebuie eliminata complet.

Si atunci vin cu o intrebare: daca distrugem apararea prin denigrarea principiului confidentialitatii, daca distrugem libertatea cuvantului politic prin denigrarea principiului imunitatii parlamentare, cine mai are un cuvant de spus? Cine se mai poate exprima liber si mai poate lupta pentru dreptate cand sta sub amenintarea acuzarii, lipsit de garantiile apararii? […] Am speranta ca, in apararea profesiei, avocatii isi vor mai manifesta mai intens libertatea de exprimare si vor reusi sa contracareze prin argumentele pe care le au din plin, curentul de opinie negativ cu privire la proiectul de lege, creat politic. ”, a concluzionat presedintele U.N.B.R.