Interpretul în calitate de lingvist și diplomat. Din culisele politicii cuvintelor
Alina Bîrsan, Manager Fondator AB Traduceri
Indubitabil ați auzit de mari interpreți de muzică clasică, de interpreți lirici sau de Freud! (cel mai cunoscut interpret de vise). Atunci putem fi de acord că a interpreta nu este o artă ci, mai degrabă, o știință.
Mergând pe făgașul cuvintelor nu mă pot abține să nu fac un mic excurs istoric care conduce la geneza substantivului interpret provenit din latinescul interpres. Această clasă de persoane a devenit numeroasă și utilă pentru romani pe măsură ce imperiul s-a extins. Ambasadele străine acreditate la Roma și cele romane prezente în alte state erau, în general, populate cu interpreți care aveau menirea de a prezenta autorităților mandatele pe care le aveau. De asemenea, în orașele cu un pronunțat specific mercantil, interpreții erau numeroși, formând un fel de castă prin care se derulau diverse afaceri. Pretorii, proconsulii și chestorii romani cărora li se încredința administrarea unei provincii trebuiau să-și desfășoare toate procedurile administrative în limba latină. Întrucât majoritatea provincialilor nu cunoșteau această limbă, suita decidenților romani era, musai, însoțită de minim un interpret pentru a facilita comunicarea cu populația autohtonă din provincii. Astfel, cuvântul a pătruns în limba franceză fiind apoi preluat și de limba română pentru a desemna o persoană care traduce (și explică) pe loc și oral ceea ce spune cineva în altă limbă, mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane.
Întorcându-ne în prezent dar păstrând flavour-ul diplomatic merită evocat momentul, istoric în opinia unora, întâlnirii dintre Președintele SUA, Donald J Trump și Președintele Coreei de Nord, Kim Jong Un. Doi lideri cu agende interne diferite, provenind din culturi distincte. Aș forța încărcătura lingvistică și aș plusa cu provenind din civilizații diferite. Termenul de civilizație este, permanent, însoțit de cel de cultură, ca un dublet structural și desemnează tipare consolidate de practici seculare sau milenare de raportare la necesitățile fundamentale ale omului și de raportare la istorie. Într-o atare arhitectură cuvintele au o încărcătură deosebită. Fiecare cuvânt contează și, cea mai mică scăpare, poate avea consecințe devastatoare. Simplificând și apelând la formula lui Lasswell “Who says what to whom in what channel with what effect?” Trump și Kim au îndeplinit, pe rând, funcțiile de emițător și, respectiv, de receptor iar mesajele transmise au folosit coduri (a se citi limbaje) diferite. Cei care au avut grijă de transmiterea mesajului în forma autentică, pură, care să exprime exact intenția emițătorului și să aibă impactul dorit de acesta au fost interpreții celor doi lideri.
Având ani buni de experiență în interpretariat și activând chiar pe lângă decidenți politici, sunt în măsură să afirm că scenariile sunt discutate înaintea marilor întâlniri, tocmai pentru ca liderul să se facă bine înțeles în fața interpretului. Dar ce te faci atunci când liderul secondad este imprevizibil și nu respectă scenariul de comunicare? Un foarte bun exemplu este președintele Donald Trump, cunoscut pentru astfel de practici și despre care, fostul său consilier, Anthony Scaramucci spunea că “nu trebuie luat cuvânt cu cuvânt ci, mai degrabă, simbolic”. Desigur, simbolismul joacă și el un rol important în vastul nostru domeniu lingvistic însă remarca din luna ianuarie a președintelui Trump la adresa anumitor țări olfactiv denumite “shithole countries” este dificil de ocolit.
Iată că incertitudinea se răsfrânge și la nivel lingvistic. Din acest motiv, cei mai buni interpreți au dublă calitate: lingviști și diplomați. Cuvintele sunt purtătoare de culise iar noi, interpreții avem menirea de a înțelege politica din spatele cuvintelor. Presiunea este fantastică pentru interpret în momentul în care liderul imprevizibil utilizează un cuvânt care poate jigni partea adversă, provoca sau escalada un potențial conflict. Mai buna sau mai puțin buna gestionare a situației reprezintă diferența dintre un simplu tălmaci și un interpret.
Tong Kim sau Yun Hyang Lee, cu siguranță, nu vă spun nimic. Însă cele două personaje reprezintă decriptorii de mesaje care au însoțit liderii americani în negocierile cu oficialii nord-coreeni. Interpret senior pentru limba coreeană, angajat al Departamentului de Stat, Tong Kim a însoțit-o în anul 2000 pe Madeleine Albright, Secretar de Stat la momentul respectiv, la întâlnirea cu Kim Jong Il care a avut loc la Pyongyang. Agenda doamnei Albright era clară: trebuia să convingă regimul de la Pyongyang să renunțe la programul de rachete cu rază lungă. Pentru a se pregăti, Tong Kim efectiv a învățat jargonul controlului armelor. I-a fost acordat acces la rapoarte și informări ultra secrete și a citit zeci de cărți despre bombe nucleare. Întâlnirea Secretarului de Stat Albright urmărea să deschidă calea pentru viitoarea vizită a Președintelui Bill Clinton la Pyongyang, însă discuțiile dintre Coreea de Nord și SUA despre rachete s-au blocat chiar la sfârșitul mandatului președintelui Clinton.
Yun Hyang Lee este interpretul care l-a însoțit pe Donald Trump la întâlnirea cu Kim Jong Un din Singapore. Task-ul doamnei Lee nu a fost unul ușor, aceasta trebuind să medieze comunicarea dintre lideri cunoscuți pentru adjectivele dure utilizate atunci când fac referire unul la celălalt. Un interpret cu experiență cunoaște faptul că, în limbajul diplomatic, nu există certitudini precum “da” sau “nu” ci pendulează fin la granița dintre cele două, ca o pisică pe sârmă.
O altă provocare pentru interpreții care participă la astfel de întâlniri de nivel înalt este cea de a surprinde esența micilor glume și a termenilor colocviali. Nu știu dacă președinții Trump sau Kim au apelat la astfel de instrumente de transmitere a mesajelor însă, cu siguranță, Lee este cunoscută în universul nostru, al interpreților, pentru acuratețea cu care surprinde nuanțele mesajului dintr-un banc, de cele mai multe ori strategic plasat pentru a detensiona atmosfera conversației.
Cercetările etnologice au demonstrat că limbajul este un mod de constituire a experienței și a imaginilor asupra realității, astfel că limbile decupează, în mod diferit, realitatea. Pe acest teren al comunicării, unul strategic, se pot pierde sau câștiga războaie. Noi, interpreții, ne-am însușit acest „mindset” și cuvintele de ordine în meseria noastră sunt profesionalismul și responsabilitatea.
Alina Bîrsan, managerul fondator al agenției complete de servicii lingvistice, AB Language Solutions care activează pe piața internă sub denumirea de AB Traduceri, aduce în peisajul antreprenoriatului românesc ultimele tendințe în domeniul lingvistic, adaptându-le particularităților spațiului autohton.
Dublu licențiată în științe juridice și management, Alina a absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Științe Economice și Facultatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu, specializându-se în studii de management în cadrul Universității Autonome din Barcelona, Spania, unde a obținut o bursă de studiu, pe lângă studiile de Master în Management prin Proiecte din cadrul SNSPA.
Și pentru că, după cum bine se spune, nu tu îți alegi profesia ci, mai degrabă, aceasta te alege pe tine, deși, vreme de aproape 3 ani a lucrat în cele mai înalte structuri administrative ale Ministerului Administrației și Internelor, conjunctura a făcut să intre în contact cu pasiunea interpretariatului și a serviciilor lingvistice, moment în care traiectoria ei profesională a început să ia o altă turnură.
După multe conferințe la care a participat în calitate de organizator și, uneori, interpret, însoțind delegații de nivel înalt sau personalități ale momentului, a hotărât să-și materializeze spiritul antreprenorial alături de cele mai bune 3 prietene, înființând prima companie de traduceri și interpretariat. Însă în mediul antreprenorial românesc, dezvățat de continuitatea și longevitatea adevăratelor parteneriate, după 2 ani a schimbat echipa înființând o nouă entitate cu același profil, într-un alt parteneriat care a durat 7 ani.
Adeptă a inovației și a tehnologiilor novatoare, călător pasionat și jucător în echipă, de aproape 3 ani, Alina crește alături de o echipă coezivă și închegată care o susține în adapatarea companiei la cele mai noi tendințe în domeniu. Participarea la cele mai de prestigiu conferințe în domeniul serviciilor lingvistice din Statele Unite ale Americii și Europa, alături de apartenența la Asociațiile de profil naționale și internaționale, pe lângă calitatea de furnizor de servicii de traducere și interpretariat pentru diverse instituții europene printre care și Consiliul Europei, întăresc credibilitatea companiei AB Traduceri la nivel atât național cât și internațional.
Alina ne-a marturisit că pasiunea întregii echipe pentru această nișă complexă a serviciilor lingvistice este permanent alimentată de provocările diverse ale proiectelor pe care le derulează.
