GUEST WRITER: Av.Dr. Gheorghe FLOREA, Președinte UNBR – Până unde trebuie să mergem? Încotro?

Trăim într-o lume în care totul devine comercial. Avocatura tradițională este contestată cu brutalitate, adesea cu somația de a părăsi ”tradiția” și îndemnul de evita apelul la ”memoria istorică” a profesiei  de avocat, cu specificul ei național.

Într-o lume în care regulile pieței au un rol decisiv în transformarea majoră a profesiei de avocat, iar  tot mai mulți dintre noi ne străduim să nu se piardă întreaga identitate a profesiei de avocat, conștientizăm tot mai profund că  avocații, întotdeauna, nu au fost și nici nu pot fi  împotriva  concurenței profesionale oneste și nu pot lipsi dintr-un cadru socio-economic care se modifică într-o viteză amețitoare. Avocații se confruntă cu serviciile profesionale intelectuale ale  altor profesioniști decât cei care practică dreptul. Se acaparează treptat din aria profesională tradițională a avocaților și sunt tot mai mulți cei care pretind că pot fi apți oricând să estompeze și să înlocuiască profesia de avocat.

Avocații rezistă cu greu presiunii pe care mediul economic o impune prin cultivarea pluri-profesionalității și înlăturarea barierelor și limitelor serviciilor oferite de profesiile juridice. Eforturile de liberalizare a regimului profesiilor juridice sunt coordonate mai ales de Autoritatea de concurență,  care atacă cu o nerăbdare nedisimulată reglementări specifice, cu caracter de constante ale profesiei de avocat, privind: accesul  în profesia de avocat, stabilirea onorariilor, publicitatea profesionala,  educația profesională continuă etc.

Este o realitate de netăgăduit că profitabilitatea  majorității cabinetelor  de avocat scade sub efectul concurenței.

Sunt favorizate grupările de avocați, rețelele de servicii multi-profesionale și se reduce numărul de avocați care își exercită profesia în mod individual.

Profesii diferite de cea a avocaților, unele chiar nereglementate legal, bat la usa cabinetelor de avocați și forțează deschiderea investițiilor de capital din afara profesiei, predarea gestionarii cabinetelor, asocierea specialiștilor in marketing etc.

Este dificil să stăpânim practica profesională. Deontologia avocaților și modelul de business se modifică. Este în joc identitatea, chiar si existența profesiei de avocat.

Ne adaptăm cu greu și ne schimbăm configurația profesională.

Până unde trebuie să mergem?

Instruirea tinerilor avocați suferă, este dezorientată. Impunerea modelului avocaturii de business, lipsite de tradiție într-un mediu în care obișnuințele, moravurile, valorile etice, dar mai ales ”încrederea” sunt în confruntare directă cu cerințele rentabilității, este lăudabilă.

Avocatura română se confruntă încă cu o dificultate mai profundă, de natură culturală, în acest domeniu.

Influența noilor tehnologii modifică specificul activității profesionale.

Schimbarea structurii pieței serviciilor profesionale juridice este perturbată de impactul digital, tot mai durabil și mai profund. Modificarea accesului la drept – mai eficient, mai rapid mai puțin costisitor și extinderea modelului de business al platformelor on-line de furnizare a serviciilor juridice determină alt viitor al avocatului. Adesea nu se rezistă tentației ca avocatul să devină un partener de afaceri cu clienții săi, dar un partener ”cu pretenții”.

Pentru toate aceste motive, și nu numai, este necesar efortul nostru, al avocaților, de a promova împreună ridicarea standardelor profesionale, inovarea ofertelor serviciilor și capacitatea  de a construi și de a aplica o politică disciplinară eficientă, bazată pe o etică profesională credibilă.

Sunt mai actuale ca oricând prevederile articolului 4.4. din Codul deontologic al avocaților din cadrul Uniunii europene, care dispune că „avocatul nu trebuie niciodată, cu bună știință, să furnizeze … informații false sau care … pot induce în eroare”. Revizuirea  în profunzime a strategia de dezvoltare a profesiei de avocat, dar și a fiecărui avocat în parte, întărirea relației cu clienții, prin implicare activă în aplicarea soluțiilor eficiente juridic, adaptarea organizării  interne și  găsirea  modelului economic  cel mai potrivit sunt soluții pentru ca adaptarea profesiei de avocat la un context care este, în multe privințe, inedit, să schimbe fața avocaturii într-o profesie care merită din ce în ce mai mult să fie crezută.

Este decisivă implicarea celor care au dovedit că au reușit să aibă succes în adaptarea profesională, veritabile modele ale viitorului profesiei de avocat în contextul globalizării si al dezvoltării tehnologice.

 

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here