Inițiativa de a aborda această temă cu ocazia sărbătoririi Zilei Justiției 2019 vine ca urmare a transformărilor profunde cu care se confruntă toate profesiile juridice sub impactul noilor reglementări europene, al tehnologiei, al instrumentelor juridice recent adaptate pentru combaterea terorismului, a corupției și a crimei organizate și, nu în ultimul rând, a globalizării.
Iată-mă așadar, folosesc și eu termeni ai lumii contemporane cu frisoane de tip nou, și parcă n-am fost niciodată mai neliniștit, pentru domnia solidă şi severă a legii şi conceptului juridic în lume.
Brusc, parcă se înrăutăţeşte totul, devine neclar, lumea şi cuvintele noastre îşi pierd sensul cu fiecare zi ce trece, justeţea şi justiţia par zdrenţuite, la fel principiile care ne-au condus profesiile şi principiile fiecăruia în parte, iar Zeiţa oarbă legată la ochi, pare acum din ce în ce mai mult legată de mâini.
În general, la asemenea momente aniversare, suntem tentați să evocăm istoria, să privim spre marile realizări ale trecutului, însă, dacă vă aduceți aminte, în anul centenar 2018, am avut această bucurie să ne gândim din plin la istorie și să tragem învățămintele ei.
Anul acesta, distinși și dragi colegi și invitați, vă propun să ne gândim la viitor, pentru că din păcate el începe să apară din ce în ce mai incert pentru toți profesioniștii dreptului și noi, ca juriști individuali și ca membri ai Uniunii Juristilor sau nu, suntem chemati să găsim soluții de supraviețuire într-un mediu total schimbat.
Dacă asupra trecutului şi istoriei dreptului, ne putem face o părere sau o putem teoretiza, viitorul ideii de justiţie nu poate fi întrezărit limpede. Nu sunt vremuri uşoare pentru noi.
Observăm cu toții că în ultima vreme justiția în integralitatea ei este pusă la grea încercare. Toate profesiile juridice și conexe, fie că este vorba de magistrați, avocați, notari, consilieri juridici, executori judecătorești, practicieni în insolvență, sau orice alți profesioniști în domeniile reglementate, trebuie să facă eforturi fără precedent pentru a-și apăra valorile fundamentale, care sunt supuse unor atacuri continue, ce vin din toate părțile. Mă refer în special la independență și secret profesional.
Fără aceste valori, noi juriștii, ne pierdem identitatea profesională, prestigiul și, în cele din urmă, poate și profesia, care ar putea fi înlocuită de entități noi, de natură comercială, cu alte reguli deontologice, mai flexibile și mai ușor de controlat.
După umila mea părere, schimbările se petrec extrem de repede, iar eforturile noastre de a înţelege şi a ţine lumea în clar, par de prea multe ori zadarnice.
Se face mult zgomot, se amestecă apele gândirii, pluteşte ceva nedesluşit asupra sistemului conceptual clasic şi modern.
Parcă, o fatalitate sumbră ne conduce spre alte tipare decât gândirea justă a lui Solomon, Cicero, Toma D’aquino, Cesare Beccaria, iluministii şi rationalistii, toată pleiada celor care au gândit sistema dreptului, cu mintea lor, la vremea lor.
Aceasta în condițiile în care exercițiul profesional și chiar actul de justiție (prin dezvoltarea platformelor online de soluționare a conflictelor) se mută tot mai mult în mediul online, care este încă, pentru multi un teritoriu nou, dominat de confuzie.
Susţin, sub semnatură, că nimic nu trebuie ignorat în efortul general şi continuu făcut, pentru a ne menține identitatea profesională și valorile în acest mediu, în care atacurile se amplifică nu numai prin rostogolirea instant a informațiilor false, denigratoare, dar constatăm că avem de-a face și cu atacuri cybernetice, care impun o securizare sporită.
Cunoașteți cu toții ce atacuri de acest gen au fost zilele acestea atât asupra Curții Constituționale și mai nou, asupra spitalelor. Și bănuiesc că, acesta este doar începutul. Europa merge pe digitalizarea extinsă a justiției motiv pentru care a adoptat recent, mai exact la 13.03.2019, Planul de acțiune 2019-2023 privind e-justiția europeană, care se referă la o dematerializare extinsă a actelor de procedură, crearea de baze de date și comunicații digitale, introducerea inteligenței artificiale în sistemele de justiție.
Faceți, vă rog, un exercițiu de imaginație, ce ar însemna un atac cybernetic de mare amploare asupra acestor portaluri? Ce ar însemna ca dosare întregi stocate digital, poate chiar toate, să dispară brusc sau să fie publicate după modelul Wikileaks? Pare acum un scenariu SF dar, din păcate, poate deveni cât se poate de real.
Vin din urmă generații native ale Internetului și dacă nu ne dezvoltăm abilitățile tehnologice în cadrul profesiilor încă de pe băncile școlii, să știm să folosim inteligența artificială pentru a ne ajuta în munca noastră, vom dispărea. Nu vreau să fiu pesimist și în nici un caz fatalist.
Giganții online-ului, cei actuali sau cei care vor veni, ne vor lua locul. Sunt în faza în care își trasează teritorii virtuale, aud chiar că Facebook are în plan să emită monedă electronică. Și asta nu e tot.
Am ținut să subliniez doar câteva aspecte pentru a vedea că viitorul înseamnă deja „prezent”!.
Voi trece la lucruri mai „pământești” în continuare, pentru că și pe teritoriul României considerat de noi tradițional, (care și cât o mai fi acesta?) ne confruntăm cu provocări fără precedent.
În ce privește profesiile reglementate, dacă ne gândim și analizăm în profunzime Noul pachet european privind serviciile, pe cale să fie adoptat, observăm, fără un efort intelectual prea mare, o tendință evidentă și foarte puternică de dereglementare. Acesta conține o serie de norme chemate să asigure mult mai lejer și facil accesul în profesie. Mai nou se consideră absolut necesar efectuarea unui test de proporționalitate [1] înainte de orice propunere legislativă în legătură cu profesiile reglementate și chiar un set de ,,Orientări pentru reformarea și reducerea numărului de profesii reglementate”[2], toate acestea sub argumentul deloc de neglijat în realitate, că libertatea de alegere a ocupației reprezintă un drept fundamental și trebuie tratat ca atare.
Prin urmare, ar trebui să ne gândim cum întâmpinăm aceste reglementări europene și internaționale, să reflectăm la principiul autoreglementării și la principiul independenței , cum pot fi acestea apărate în noul context legislativ.
Globalizarea, cu influențe puternice ale dreptului anglo-saxon va aduce multe schimbări de paradigmă într-o țară de drept continental, cum este România, aşezată între tradiţional şi modern.
Şi asta se petrece cu viteză maximă, realitatea care ni se impune seamănă ca un calculator virusat, a devenit imposibil să notezi, sau să percepi punctual, mersul evenimentelor în desfăşurare, evoluţia şi sensul conceptelor noi, schimbările sistematice la nivel global.
Începem să o asimilăm și noi, fără să ne dăm seama. Mai recent unii o numesc așa-zisa ,,comercializare” a profesiilor juridice și chiar, poate exagerat un pic, sunt câţiva specialiști europeni care vorbesc constant despre ,,o privatizare a justiției” . Aşadar, se va goli cerul de zei şi gândirea, tehnica raţiunii juridice va părăsi logica intrinsecă, specifică nouă juriştilor. Ca atare, vom ieşi din logica lui 1 şi 0, adevarat şi fals, spre o halucinantă gândire probabilistică, relativă şi confuză.
Dacă în multe state sistemul funcționează, în virtutea principiilor tradiționale, în România sunt mult mai dificil de abordat profesiile juridice prin prisma relației unui profesionist al dreptului cu ,,consumatorii”.
Sunt schimbări care afectează profund modul în care sunt percepute profesiile juridice, atât de către public, cât și de către autorități, iar legislația incidentă se dezvoltă ca atare.
De aceea, am și ales această temă dedicată Zilei Justiției, și de aceea vă propun astăzi să reflectăm la modul în care noile tendințe legislative, naționale, europene sau internaționale vor putea afecta major profesiile noastre, atât în modul de organizare, cât mai ales în exercițiul practic al acestora.
Și nu în ultimul rând, vreau să subliniez că interprofesionalitatea este o tendință extrem de puternică în plan global, ea fiind deja legiferată în mai multe țări europene și probabil urmează, ca și legislația română, sub impuls intern sau european, să fie modificată în viitorul apropiat.
Însă, cred eu, crearea unor forme interprofesionale de exercițiu a mai multor profesii nu este deloc un demers simplu, dacă ne gândim la principiile fiecăreia dintre profesiile noastre, în special la secretul profesional, la angajarea răspunderii profesioniștilor care își unesc eforturile pentru a furniza clientului un serviciu care include competențele mai multor profesii.
Şi cum ar putea fi simplu, dacă însuşi cultul şi însăşi cultura juridică a fost abolită, în ce termeni am putea negocia interprofesional vă întreb?
În final, provocându-vă, în chip firesc, cred că trebuie să profităm de acest moment, chiar dacă este festiv, și care ne-a adunat împreună, și să ne gândim la viitorul nostru profesional, pentru că avem obiective comune: protecția justiției și a tuturor profesiilor care contribuie la înfăptuirea ei.
Spun aici, că un prieten bun, m-a întrebat foarte recent dacă nu cumva îngrijorările acestea ale noastre de ordin sistematic pe care le-am mai exprimat şi în alte împrejurări, nu sunt cumva fatalistice, dacă eu însumi nu percep cu prea multă îngrijorare realităţile. Nu cred, i-am spus şi mi-am spus.
Lumea justiţiei pare a suferi de o afecţiune autoimună care îi surpă osătura şi construcţia. Parcă toate aşa-zisele noutăţi reformatoare se suprapun realităţii care perturbă harta conştiinţei şi apasă asupra greutăţii cuvântului legii. Cuvântul şi sensul lui propriu se pierde într-o sintagmatică tulbure, de parcă textul legiferat, are intenţii manipulatorii mai curând decât ordinatorii.
E grav. Încotro aşadar?
Astăzi dimineaţă, pentru câteva ore, personal am reuşit să îmi potolesc dilematica febrilă şi îngrijorată: am reluat lectura Saturnaliilor lui Macrovius. Este acolo o lume care pentru câteva zile (şapte) a fost întoarsă pe dos. Doar că atunci când rostul, chiar întors al lumii, stă sub auspiciul rostirii responsabile, oricât de imposibilă ar părea realitatea, ea se recompune şi se reaşează firesc.
La final, ca soluţie personală, vă propun să ne păstrăm umorul, principiile, statutul şi demnitatea. Iar dacă restul va merge în direcţia în care a luat-o, avem o dovadă în plus că Dumnezeu există.
[1] Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii
[2] Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind serviciile: O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni (Cap II Orientări politice, pct. 54-56)
