GUEST WRITER, Avocat dr. Iosif Friedmann – Nicolescu: Gânduri înainte de Congresul U.N.B.R.

Congresul din acest an al Avocaților din România se desfășoară într-un context național și internațional deosebit, în care unitatea corpului profesional trebuie să facă față unor noi provocări, determinate de schimbările legislative în domeniul Justiției, pe de o parte, iar pe de altă parte, perioadei de criză economică internațională fără precedent care afectează în mod implicit profesia de Avocat. Toate acestea sunt sub spectrul conflictelor internaționale care produc mutații majore în toate domeniile de activitate umană, afectând totodată drepturile și libertățile persoanelor.

U.N.B.R. împreună cu Barourile, trebuie să apere valorile profesiei de Avocat în societate și să se preocupe în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, social și internațional de creșterea bunăstării tuturor Avocaților prin obiective clare și imediate.

Sun necesare măsuri instituționale coordonate la nivel național de către U.N.B.R. în colaborare cu absolut toate Barourile pentru reconsiderarea locului și rolului Avocatului în societatea românească.

Prestigiul profesiei de Avocat trebuie realizat prin perfecționarea profesională continuă, la standarde care să impună respect din partea societății, ceea ce contribuie hotărâtor la ridicarea economică a profesiei de Avocat.

Se impun măsuri legislative pentru protecția profesiei de Avocat sub toate aspectele, plecându-se de la un adevăr bine cunoscut, acolo unde avocatura nu este liberă, ne aflăm în anticamera dictaturii.

Statul de Drept există într-o societate în care Avocatura este independentă din toate punctele de vedere, fiindcă Drepturile Omului s-au născut exclusiv din truda Avocaților.

Aspectele privitoare la exercitarea profesiei de Avocat – ca Avocat ales și ca Avocat desemnat pentru apărarea obligatorie din oficiu și în calitate de Curator judiciar – trebuie să fie identice, nediscriminatorii, unicul criteriu de apreciere să fie pregătirea profesională și vechimea în activitate.

Exercitarea profesiei de Avocat trebuie să fie liberă, fără presiuni din partea nimănui.

Avocatul se supune numai:

– Legiilor Statului de Drept,

– Drepturilor fundamentale ale Omului,

– Normelor eticii profesiei și Jurământului profesional,

– Conștiinței sale,

– Principiilor Confraternității,

fără nici o altă restrângere sau alte restricții, care nu trebuie să existe în exercitarea liberă a profesiei.

Avocatul este singurul profesionist din Statul de Drept care apără drepturile și libertățile OMULUI, aceasta este esența profesiei.

Sacralitatea profesiei constă în aceea că Avocatul apără OMUL care este zămislit după chipul și asemănarea cu Divinitatea.

Avocatul este un Sacerdot în Templul Dreptății, Adevărului și Justiției, având misiunea de a-l apără pe OM, care este creația Divinității.

Se impun măsuri susținute pentru repunerea profesiei în drepturile sale tradiționale într-o Românie în care în ultimii ani, profesia suferă restricții nepermise, determinate de o legislație ambiguă.

Apărarea secretului profesional este una dintre ideile forță ale acestei minunate profesii, obligație decurgând din sacralitatea misiunii avocatului, care apără OMUL creație a Divinității, OM care este după chipul și asemănarea Creatorului. Astfel că orice ingerință îndreptată împotriva misiunii sociale a Avocatului, este o gravă încălcare a Drepturilor Omului, drepturi care sunt de origine divină.

Cu privire la taxele și obligațiile profesionale, acestea trebuie să fie stabilite și menținute la un nivel direct proporțional cu situația economico-socială a corpului de avocați, în contextul crizei economice globale, care afectează dezvoltarea societății umane.

Apartenența la Corpul profesional trebuie să fie privită și din perspectiva confraternității și eticii profesiei de Avocat.

Toate taxele și obligațiile profesionale se impune a fi stabilite și printr-o largă consultare a tuturor membrilor corpului profesional și prin realizarea unui studiu fezabilitate.

Sistemul propriu de pensii și asigurări sociale trebuie să se dezvolte continuu ca și sistem viabil pentru cei care au contribuit la crearea fondurilor, corelativ cu grija pentru actualii contributori din generația tânără care trebuie să se bucure în viitor de beneficiile sistemului de asigurări.

Se impune reducerea cuantumului penalităților de întârziere la valori rezonabile, care să nu fie cămătărești, astfel încât să nu fie îngrădită exercitarea profesiei de către Avocații care s-au aflat la un moment dat în dificultate datorită condițiilor economice determinate de criza economică mondială actuală.

Se impune studierea rentabilizării sistemului de asigurări sociale prin prisma regândirii principiului contributivității, prin trecerea la o nouă viziune, aceea a principiului contractual. Aceasta poate fi materializată prin asumarea unui contract între avocatul-asigurat și sitemul de asigurări, prin stabilirea anuală a unor contribuții fixe, corespunzătoare cu PUNCTUL de PENSIE.

Principiul contractualității este singurul perfect compatibil cu principiul profesiei libere, care este Avocatura, fiindcă părțile din contract sunt pe poziții de egalitate.

Totodată, se impune dezvoltarea propriului sistem prin stabilirea posbilității ca în cadrul Casei de Asigurări a Avocaților din România, la cerere Avocatul acesta să poată beneficia și de o pensie suplimentară, asumată contractual, contribuția aceasta fiind benefică întregului sistem al Casei de Asigurări a Avocaților.

În cadrul sistemului propriu al Casei de Asigurări a Avocaților, se mai impune înființarea a două structuri cu participare facultativă și cu statute proprii, cu gestiune proprie și administrare unică la :

  1. a) Casa de Ajutor Reciproc a Avocaților din România;
  2. b) Casa de Credit și Împrumut a Avocaților.

Ambele structuri având menirea de a ridica nivelului economic al Avocaților și totodată a crea o profesie într-adevăr liberă cu un sistem propriu și puternic de asigurări.

Se impune ca plata onorariilor Avocaților numiți din oficiu sau curatorilor judiciari să fie plătite fără întârziere. Printr-un nou Protocol se impune trecerea la o viziune diferită de cea actuală, anume aceea ca plățile să fie făcute anticipat, la numirea ca Avocat din oficiu sau curator judiciar, asemănător onorariilor Avocatului ales. Prin această modalitate ar crește interesul prestării unei munci de calitate, în interesul justițiabilului și totodată calitatea acestei forme instituționale de desfășurare a activității profesionale.

Totodată prin lege trebuie să fie interzisă categoric posibilitatea magistraților de a cenzura onorariile Avocaților desemnați din oficiu și practica magistraților de a menține delegația Avocatului din oficiu în situația prezentării Avocatului ales.

Se impune ca pe cale legislativă – în cadrul Codurilor de procedură civilă și de procedură penală – să se prevadă interdicția absolută a judecătorilor de a cenzura onorariile Avocaților.

Singura autoritate în orice dispută cu privire la onorariul să fie instituția Decanului Baroului, care să poată dispune în această materie.

Avocaților stagiari trebuie să le fie acordată o atenție deosebită și să fie susținuți de către întregul corp profesional sub toate aspectele și să beneficieze de o pregătire profesională accesibilă care să conducă la perfecționarea acestora în toate domeniile dreptului și a tuturor ramurilor de drept.

Totodată tinerii Avocați trebuie să cunoască minunata istorie a profesiei de Avocat, să fie continuatorii destinelor marilor oameni de cultură care au făcut Avocatura cunoscută în societatea umană, prin introducerea unui modul special la I.N.P.P.A. de Cultură juridică, având ca discipline științifice obligatorii Istoria Dreptului și a profesiei de Avocat, cât și Teoria generală a Dreptului, dar și Filosofia Dreptului, pentru a avea colegi cu o temeinică cultură profesională.

Avocații pensionari trebuie să fie prețuiți la justa lor valoare de profesioniști și de intelectuali care au contribuit la menținerea profesiei și la dezvoltarea ei, inclusiv în perioade istorice vitrege profesiei de Avocat.

Avocații definitivi care se află în exercitarea profesiei trebuie să se bucure de întregul respect cuvenit din partea colegilor stagiari și pensionari, deoarece prin aceștia se susține corpul profesional.

Se impune organizarea obligatorie și periodică la nivelul U.N.B.R. și al Barourilor sesiuni științifice și simpozioane naționale și internaționale, cu teme specifice preocupărilor profesiei de Avocat, astfel ca aceste dezbateri științifice să reformeze gândirea juridică și percepția societății la adresa profesiei.

Trebuie să milităm pentru o profesie liberă de orice constrângere, cu excepția rigorilor etico-profesionale și a celor determinate expres prin Lege.

Un obiectiv major pentru profesia de Avocat îl reprezintă monitorizarea exercitării fără drept a profesiei care trebuie eradicată complet din societatea românească, fiindcă aduce atingere prestigiului corpului Avocaților, fiind un atac direct la adresa Justiției.

Avocatura în istoria sa multimilenară şi-a demonstrat necesitatea şi utilitatea socială, în cadrul actului de justiţie, pentru stabilirea și restabilirea adevărului și dreptății.

Astăzi, în sistemul dreptului european, cât şi al globalizării, Avocatura are un rol important în organizarea judiciară şi în procedurile necontencioase ale unui stat democratic.

Puţine sunt profesiile care ca şi Avocatura, au la temelie CULTUL pentru DREPTATE şi ADEVĂR absolut, în realitatea socială, care se materializează prin valoarea supremă JUSTIȚIA.

Avocatura este mai de grabă un apostolat, o profesie cu totul și cu totul specială și inconfundabilă.

Câţi dintre contemporanii noştri ştiu că cei mai de seamă oameni de cultură ai României au fost jurişti şi Avocaţi ?

Să nu amintim decât pe: Titu Maiorescu (numele său fiind în centrul frontispiciului Fundaţiei Culturale Regele Carol I, alături de Eminescu, Dimitrie Cantemir, etc.), Rodica Ojog-Brașoveanu, Mihail Kogâlniceanu, Vasile Alecsandri, Iuliu Maniu, Avram Iancu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Nicolae Titulescu, Nicolae Steindhard (călugărul de la Rohia, Avocat şi doctor în drept), Petre Țuțea, Mihail Sebastian, Gib Mihăiescu, Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Traian Vuia, etc., câţiva din marii români care au fost primii în Cetate și în Cultura Națională.

Câţi din contemporanii care ne hulesc ştiu că Facultatea de drept este cea care desăvârşeşte cultura şi civilizaţia umană, iar marii intelectuali ai acestei ţări sau format ca jurişti: Andrei Rădulescu (Președinte al Academiei Române), Dimitrie Gusti, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, (actorul) Florin Scărlătescu, (poetul și textierul) Romeo Iorgulescu, (poeta) Magda Isanos, (scriitorul) Tudor Mușatescu, (actorul) Nicolae Gărdescu, (actorul) Fory Eterle, (actorul) Dorin Dron, etc.

Ceea ce fac Avocaţii benefic pentru societate este prea puţin cunoscut de către oamenii de rând care percep deformat profesia de avocat şi Avocatura în general.

Avocatura română din spaţiul Uniunii Europene nu poate fi supusă nici unei denigrări de către instituţii oficiale sau de mijloacele de comunicare mass media.

Congresul din acest an trebuie să consolideze avocatura din România, desfășurându-se în anul Centenar.

 

                              Avocat dr.  Iosif Friedmann – Nicolescu

       Delegat al Baroului București

la Congresul 2018 al U.N.B.R.  

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here