GUEST WRITER | Roxana Diaconu, Codrina Simionescu | PeliFilip | Noutăți de reglementare la nivel european în sectorul fintech

În data de 8 martie 2018, Comisia Europeană a făcut public proiectul de Regulament al Parlamentului și al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi („Proiectul de Regulament”), furnizori cunoscuți și sub denumirea de prestatori de servicii de crowdfunding pentru finanțarea afacerilor. Proiectul de Regulament reprezintă una dintre reglementările mult așteptate de piață, în contextul unei nevoi reale de reglementare a unor măsuri de facilitare a accesului la finanțare transfrontalieră prin diverse metode de finanțare participative.

Proiectul de Regulament își propune să introducă o reglementare unitară a acestui tip de finanțare la nivelul Uniunii Europene în contextul în care unele state membre deja au adoptat legislație relevantă în domeniu (Italia, Marea Britanie, Franța, Spania) sau îndrumări cu rol consultativ (Germania, Belgia, Olanda).

Această diversitate legislativă de la nivelul statelor membre UE se dovedește a fi, însă, în unele cazuri, un factor descurajant pentru afacerile de acest tip, mai ales în ceea ce privește pașaportarea modelelor de business dintr-un stat în altul.

  1. Ce este crowdfunding-ul (finanțarea participativă) și prin ce diferă de alte metode de finanțare

Finanțarea participativă este o modalitate de finanțare prin intermediul unei platforme operate de un prestator de servicii de crowdfunding. Actorii principali într-o astfel de schemă de finanțare sunt operatorul platformei, titularii proiectului ce se dorește finanțat (i.e., fondatorii unui start-up, clienți ai operatorului platformei) și investitorii (publicul ce investește în urma derulării ofertei). Această modalitate de finanțare este apreciată prin prisma categoriei largi de destinatari ai unei oferte, ușurința de a ajunge la potențialii investitori și capacitatea de a obține în timp real feedback-ul pieței asupra ideilor de afaceri.

În funcție de obiectul și scopul ofertei, există mai multe tipuri de finanțare participativă, respectiv cea bazată pe titluri de capital, pe recompense, pe donații, cea care oferă posibilitatea de participare la venituri sau profit, cea bazată pe împrumut și modelele hibride.

Deși, la o primă vedere, crowdfundingul se aseamănă cu ICO-urile (Initial Coin Offerings), noțiunile nu se confundă. Una dintre diferențe constă în faptul că finanțarea participativă se realizează prin intermediul unei platforme (operată de un prestator de servicii de crowdfunding), iar ICO-urile se realizează direct de către entitatea ce se dorește finanțată. Distincția este importantă întrucât, pe baza acestui raționament, ICO-urile nu vor fi cuprinse sub sfera de reglementare a Proiectului de Regulament. De altfel, modalitatea de finanțare prin ICO-uri rămâne deocamdată un domeniu nereglementat în mod expres de legislația europeană, în pofida multiplelor avertizări ale instituțiilor europene privind importanța acestei metode de finanțare și a amplitudinii riscurilor asociate ei. Ca regulă, în prezent, sunt permise ICO-urile ce respectă cerințele de KYC/AML, fiind necesară, în unele cazuri, atât în ceea ce privește criptomonedele, cât și tokenurile, respectarea prevederilor ce guvernează oferirea către public a instrumentelor financiare.

  1. Implicațiile Proiectului de Regulament asupra actualului cadru normativ

Proiectul de Regulament urmează să se aplice ofertelor de o valoare mai mică de 1 milion de euro, calculată pe o perioadă de 12 luni prin raportare la un proiect de crowdfunding. Ofertele ce nu se încadrează în acești parametri vor fi guvernate de legislația privind ofertele de instrumentele financiare, care include, printre altele, reguli privind pregătirea prospectelor și abuzul de piață.

Proiectul de Regulament aduce o veste bună start-up-urilor ce operează platforme de crowdfunding, și anume, aceea că ele nu cad sub incidența Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE, cunoscută sub denumirea de MiFID II. În consecință, nu vor trebui să parcurgă procedura de autorizare și nici nu vor fi ținute de toate obligațiile de raportare reglementate strict de această directivă. Mai mult, se introduce un regim nou și flexibil de funcționare a platformelor de crowdfunding pe baza unei licențe la nivel european, ceea ce ar surmonta unele obstacole întâlnite până acum în cadrul ofertelor de instrumente financiare derulate concomitent în mai multe state. Totuși, nu trebuie ignorat faptul că plățile, în urma derulării ofertei de crowdfunding, trebuie realizate prin intermediul unui prestator de servicii ce se conformează Directivei 2015/2366 (PSD2), fie acesta însăși platforma de crowdfunding sau un terț.

Chiar și cu această exceptare, protecția investitorilor a fost și rămâne o prioritate în cazul Proiectului de Regulament, la fel ca în cazul MiFID II. Din acest motiv, Proiectul de Regulament conține dispoziții similare celor din MiFID II în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și informarea investitorilor despre serviciile oferite.

  1. Autorizarea prestatorilor de servicii de crowdfunding

Pentru a putea funcționa la nivel european, un prestator de servicii de crowdfunding va trebui să aplice pentru și să obțină o autorizație de la autoritatea competentă la nivel European, în speță, ESMA (European Securities and Markets Authority sau Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe). Subsecvent autorizării, toți prestatorii de astfel de servicii vor fi înregistrați într-un registru special, ținut de către ESMA.

Prestatorii de servicii de crowdfunding se vor conforma autorizației primite și legislației aplicabile, iar activitatea lor va fi supravegheată de către ESMA. Această prerogativă de supraveghere dă autorității posibilitatea să solicite oricând informații cu privire la activitatea entității supravegheate sau să demareze investigații și controale la sediul acesteia.

Proiectul de Regulament instituie, de asemenea, un sistem de amenzi și plăți periodice penalizatoare pentru sancționarea neconformărilor, amenzi ce pot atinge pragul maxim de 5% din cifra de afaceri anuală a respectivului operator.

Este important de reținut că prestatorii ce oferă astfel de servicii doar la nivelul unui stat membru se vor autoriza și vor funcționa doar conform legislației statului respectiv, nefiind vizați de Proiectul de Regulament.

  1. Obligații principale ce trebuie respectate de către prestatorii de servicii de finanțarea participativă bazată pe investiții

Conform Proiectului de Regulament, prestatorii de servicii de crowdfunding pentru finanțarea afacerilor vor fi ținuți de obligații de prudență și transparență în gestionarea platformelor pe care le operează, pentru asigurarea continuității și sustenabilității serviciilor oferite. Printre acestea, se numără:

  • Obligații referitoare la prevenirea, gestionarea și aducerea la cunoștința investitorilor a conflictelor de interese. Astfel, prestatorii de servicii de crowdfunding nu vor putea fi implicați în ofertele derulate prin intermediul platformelor pe care le operează. În mod similar, nu pot avea în portofoliul de clienți asociați cu dețineri mai mari de 20% din capitalul social, administratori sau angajați proprii. Orice potențial conflict de interese va fi adus la cunoștința investitorilor.
  • Obligații de transparență și de informare a investitorilor cu privire la riscul investițional. Pe lângă obligația de a furniza informații comprehensive, clare și accesibile către investitori, prestatorii au îndatorirea de a testa experiența și nivelul de cunoștințe investiționale ale potențialului client și capacitatea acestuia de a suporta riscurile aferente deciziei de a investi. În cazul în care, din analiza preliminară a prestatorului reiese o potențială incompatibilitate a clientului potențial cu tipul de serviciu furnizat, prestatorul este obligat să îi transmită acestuia o avertizare asupra acestui fapt, avertizare care nu împiedică însă posibilitatea de a investi în cadrul ofertelor derulate prin platforma operată de respectivul prestator.

Transmiterea informațiilor de mai sus către investitorii potențiali se va realiza, în cadrul fiecărei oferte, prin intermediul unui formular cuprinzând, printre altele, informarea asupra faptului că oferta nu este una aprobată de ESMA sau de o autoritate națională competentă și atenționarea că decizia de investire echivalează cu asumarea expresă a suportării riscurilor ulterioare constând în pierderea fondurilor investite prin scăderea valorii instrumentelor cumpărate sau imposibilitatea de revânzare.

În concluzie, Proiectul de Regulament este o expresie a recunoașterii tehnologiilor noi în sectorul financiar, care își propune să promoveze aceste idei inovatoare prin intermediul unui cadru legislativ uniform, cert și previzibil. Consecvența în menținerea unui standard înalt de protecție a investitorilor este, de asemenea, un plus al reglementării. Această abordare, alături de alte inițiative legislative recente la nivelul Uniunii Europene indică o deschidere din ce în ce mai vizibilă către noile realități ale piețelor financiare la acest nivel.