GUEST WRITER | Silvia Uscov, Managing Partner USCOV | Attorneys at Law: Legea privind organizarea judiciară

Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care a intrat în vigoare la data de 23.07.2018, s-a introdus la alin. 3 la art. 7 în următoarea redactare: ˝Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.˝

În mod tradițional, Consiliul Superior al Magistraturii a fost cel care a stabilit regulile de așezare în sala pentru cele trei categorii profesionale, fiind prevăzute inclusiv diferite regimuri de înălțime pentru podiumurile acestora, respectiv aceeași înălțime pentru cel al judecătorilor  și al procurorilor și o înălțime mai mică pentru cel al avocatului.

Diferența de tratament, respectiv existența aceluiași regim de înălțime pentru podiumul judecătorului și procurorului, spre deosebire de cel al avocatului, a stârnit controverse cu ocazia adoptării unor astfel de reglementări, afectând, din punctul meu de vedere, prestigiul profesiei de avocat, ulterior ele fiind eliminate.

Prin cererea de sesizare a Curții Constituționale a României înainte de adoptarea legii de modificare mai sus menționată s-a pus în discuție existența unei situații de discriminare între persoanele care vor fi beneficia de servicii avocațiale și celelalte părți aflate în situații similare, dar care nu vor fi asistate sau reprezentate prin avocat, dar și existența unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Trăilescu c. României) în care s-a reținut că poziţia ˝fizică˝ privilegiată în sala de judecată a procurorului nu plasa ˝acuzatul˝ într-o situaţie concretă dezavantajoasă pentru apărarea intereselor sale (în acea cauză procurorul punând concluzii de la biroul procurorului, deși avea doar calitatea de pârât).

Din punctul meu de vedere, în redactarea articolului nou introdus nu se aduc propriu-zis clarificări asupra situației care a determinat această inițiativă legislativă sau care să conducă la încetarea ei, ci se statuează un principiu care urmează să fie respectat de către celelalte autorități, iar, mai departe, efectul nu vizează cele menționate în cererea de sesizare a CCR, ci prestigiul profesiei de avocat.

De altfel, magistrații ar trebui să fie primii care susțin o astfel de modificare prin prisma faptului că se vor naște indirect obligații în sarcina autorităților competente de a asigura un cadru mai normal de desfășurare a ședinței de judecată. În prezent, numeroase săli de judecată sunt improprii desfășurării acestei activități din cauza dimensiunilor reduse, fiind necesară contractarea altor spații care să respecte principiul statuat.

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here