La începutul lunii iulie, Parlamentul României, prin Camera Deputaților, emite votul final privind Legea referitoare la operațiunile petroliere offshore („Legea offshore”), inițiată de guvern în 2017 și aprobată de Senat în februarie 2018. Votul a fost controversat din cauza modificărilor finale aduse proiectului de lege votat anterior de Senat.
Legea offshore este o inițiativă legislativă multașteptată pentru reglementarea celui mai promițător proiect de dezvoltare petrolieră – descoperirile de zăcăminte de gaze naturale din zona Mării Negre. Legea offshore aduce noutăți legislative atât în ceea ce privește introducerea conceptului de „lucrări offshore”, dar și prin crearea unor scutiri legale importante care să contribuie la dezvoltarea și continuitatea proiectelor offshore.
În ceea ce privește competențele, datorită importanței lucrărilor offshore și necesității raționalizării procesului de aprobare, Ministerului Energiei i s-au acordat atribuții speciale pentru emiterea autorizațiilor pentru lucrări offshore, în timp ce aprobările de foraj ale sondelor offshore rămân în competența Agenției Naționale pentru Resurse Minerale („ANRM”). Procesul general de autorizare este descris în detaliu și pare să fie un proces simplu, atât în ceea ce privește calendarul, cât și documentația necesară, prevăzută în mod expres și limitativ de lege, ameliorând astfel birocrația.
Legea offshore creează derogări semnificative de la cadrul juridic existent în ceea ce privește dispozițiile referitoare la regimul de protecție aplicabil siturilor arheologice, zonelor protejate ecologic pentru biodiversitate și zonelor de coastă. Acestea sunt în mod tipic protejate în ceea ce privește limitările impuse regimului de construcție în astfel de situri, dar și în ceea ce privește limitarea activităților în functie de sezon. Proiectele offshore sunt scutite, prin această lege, de restricțiile existente, cu condiția ca operatorii să respecte anumite condiții prealabile.
Accesul la teren este asigurat printr-un drept legal „de trecere”, care poate fi exercitat imediat, fără acordul prealabil al proprietarului terenului, sub rezerva unor proceduri menite să protejeze și să despăgubească pentru orice limitări aduse dreptului de proprietate, consacrat și garantat constituțional.
Deoarece legea offshore introduce anumite derogări menite să consolideze proiectele offshore, cel mai controversat subiect se referă la regimul de impozitare.
Pe lângă redevența (care variază între 3 – 13,5% din valoarea producției), producătorii care activează în zona offshore vor fi nevoiți să plătească o taxă progresivă de tip “windfall”(de la 15% la 50% aplicabilă veniturilor realizate în funcție de anumite praguri la prețul de vânzare al hidrocarburilor). Această taxă suplimentară va fi aplicată veniturilor considerate ca fiind suplimentare, obținute ca urmare a calendarului de liberalizare a pieței de gaze naturale stabilit de către reglementator. Acest regim de impozitare de tip “windfall” se aplică actualmente și producătorilor de gaze naturale din zona onshore, în alte cote specifice. În scopul calculării acestei taxe progresive, nivelul maxim de deducere a investițiilor în segmentul din amonte nu poate depăși 60% din valoarea veniturilor suplimentare. Cu toate acestea, nu există dispoziții specifice privind modul în care trebuie aplicate deducerile, prin urmare se așteaptă ca să fie aduse clarificări suplimentare în viitorul apropiat.
Producătorii offshore trebuie, de asemenea, să comercializeze cel puțin 50% din producția de gaze din Marea Neagră pe piețele de mărfuri din România (OPCOM și BRM), lăsând doar 50% din producție pentru a fi tranzacționată prin contracte liber negociate.
Acordurile de concesiune offshore pot fi prelungite cu până la 15 ani (în plus față de termenul inițial de 30 de ani), cu condiția ca programul de lucru să fie îndeplinit de titularii respectivi.
Legea offshore este de așteptat să fie promulgată de Președintele României, însă aspectele legate de aceasta sunt foarte dezbătute în mass-media. Guvernul a anunțat că legea offshore urmează să fie modificată și completată și este de așteptat ca septembrie să aducă noi runde de discuții pe această temă.
Este încă de văzut ce vor anunța producătorii offshore în ceea ce privește investițiile viitoare ca urmare a promulgării legii privind operațiunile petroliere offshore. Cu toate acestea, noua legislație îndelung dezbătută ar trebui să deschidă noi oportunități de afaceri pentru industria offshore de petrol și gaze din România, atât din perspectiva exploratorie, dar și a diversificării pieței de servicii și echipamente specializate din domeniu.
Despre CMS
CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang LLP-SCP este a șasea firmă de avocatură din lume, cu 4.500 de avocați și peste 1.000 de parteneri în 42 de țări, iar biroul din București oferă servicii integrate în domenii de activitate care includ, printre altele, concurență, piețe de capital, finanțări, fuziuni și achiziții, insolvență și restructurări, litigii și arbitraj, energie și real estate.
Varinia Radu
CEE Head of Oil and Gas,
Partener CMS România
