In Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative.
Potrivit expunerii de motive, printre principalele motive avute in vedere in adoptarea prezentei Ordonante de urgenta se enumera necesitatea eficientizarii mecanismelor de recuperare a creantelor bugetare fata de societatile aflate in stare de insolventa, cu respectarea sanselor de redresare a acestora, astfel incat o privire de ansamblu a modificarilor reflecta un regim mai favorabil creantelor bugetare, decat cel prevazut de vechea reglementare, dar si instituirea unor noi obligatii in sarcina administratorului judiciar.
Separat de multiplele modificari aduse actualei Legi a insolventei nr. 85/2014, ne vom concentra atentia asupra acelor modificari aduse de O.U.G. nr. 88/2018 ce instituie noi obligatii in sarcina administratorului judiciar, si care, nerespectate, pot conduce la atragerea falimentului societatii.
- Incalcarea obligatiei administratorului judiciar de a raspunde la o cerere de plata a unei creante curente poate conduce in anumite conditii la falimentul societatii
Potrivit noilor modificari, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 10 zile de la depunerea cererii de plata, in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceasta creanta nu este achitata in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata.
- Practic, daca raspunsul administratorului la cererea de plata este pozitiv, acesta are obligatia ca in termen de maxim 60 de zile de la luarea deciziei de admitere sa procedeze la achitarea creantei;
- In schimb, daca administratorul judiciar omite sa ofere un raspuns, dupa expirarea unui termen de 60 de zile de la data care acesta era obligat sa raspunda cererii, creditorul interesat va avea posibilitatea sa solicite deschiderea procedurii de faliment al debitorului.
- Continutul vechii reglementari legale
Potrivit Legii nr. 85/2014 creditorul interesat avea posibilitatea sa solicite deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceasta creanta nu era achitata in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar.
Cu toate acestea, dispozitiile anterioare nu acopereau si ipoteza (de altfel foarte frecventa in practica), in care administratorul judiciar omitea sa raspunda in vreun sens cererii de plata, ceea ce atragea prelungirea nejustificata a solutionarii acestor cereri.
Mai mult decat atat, in conditiile in care Legea insolventei prevede faptul ca persoanele interesate pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar, unele instante respingeau ca inadmisibile astfel de cereri in care se critica refuzul administratorului judiciar de a lua o anumita masura, considerand ca doar masurile efectiv indeplinite intra sub incidenta textului legal.
- Aplicabilitatea in timp a modificarii enuntate
Un aspect foarte important de mentionat este faptul ca prevederile expuse se aplica inclusiv in cazul cererilor formulate in cadrul proceselor incepute inainte de data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 88/2018, inclusiv celor nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Avand in vedere totusi ca prevederile art. IX din O.U.G. nr. 88/2018 fac referire doar la prevederile art. 75 din Legea nr. 85/2014, rezulta astfel ca actualele modificari nu se aplica si in cazul cererilor de plata care intra sub incidenta Legii nr. 85/2006. Sub acest aspect, ne putem intreba in ce masura noua modificare nu instituie un regim discriminatoriu intre titularii creantelor aflate in situatii similare, aspect care va fi probabil disputat in practica.
- Mecanismul prevazut de noile dispozitii ale OUG nr. 88/2018
Noile modificari prevad faptul ca in ceea ce priveste cazul cererilor de plata nesolutionate in procesele aflate pe rol (doar cele guvernate de Legea 85/2014), termenele de solutionare de catre administratorul judiciar sau de catre instanta de judecata, respectiv termenul de 10 zile si cel de 60 de zile, se calculeaza de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta.
Astfel, intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 88/2018 va determina, intr-o interpretare de altfel rezonabila, ca un nou termen de 10 zile sa inceapa sa curga, termen in care administratorul judiciar va fi obligat sa raspunda cererii de plata, sub sanctiunea solicitarii de intrare in faliment de catre creditorul interesat.
- Concluzii
Consideram, din multe puncte de vedere, oportuna modificarea nou introdusa prin OUG nr. 88/2018, intrucat astfel se va asigura o mai mare celeritate a solutionarii cererilor de plata, dar si evitarea situatiilor des intalnite in practica in care astfel de cereri nu primesc niciun raspuns.
Cu toate acestea, este defectuos modul de formulare a normei conform careia termenul de 10 zile va incepe sa curga „de la data depunerii cererii de plata”, putandu-se ințelege ca se refera inclusiv la depunerea la organele poștale in cazul expedierii de la distanta iar nu la data inregistrarii cererii, intrucat in anumite situatii precum cele in care transmiterea cererii de plata are loc prin intermediul serviciilor postale, acest termen poate fi redus in mod semnificativ si finalmente poate conduce la calcularea diferita a acestuia cu consecinte destul de importante.
Totodata, este discutabil in ce masura incalcarea obligatiei de a raspunde in termenul legal va atrage automat intrarea in faliment la simpla cerere a creditorului interesat sau daca este necesara intrunirea si a altor conditii legale. Nu in ultimul rand, pentru situatia in care administratorul judiciar raspunde totusi cererii de plata a creditorului pana la solutionarea cererii de intrare in faliment, consideram ca principiul acordarii unei sanse debitorului de redresare prevazut de Legea insolventei ar trebui sa primeze, cu consecinta respingerii cererii de faliment.
Autori: Razvan Ionescu (senior associate), Loredana Cristea (associate)
