Interviu cu avocat Iancu Șalapa, fondator Iancu Șalapa Law Office – câștigătoarea trofeului Dreptul Asigurărilor în cadrul Galei THE TIMES Legal Innovation

Sunteți un avocat cu o bogată experiență în domeniul dreptului asigurărilor. Care sunt particularitățile acestui domeniu?

Activitatea neîntreruptă în domeniul asigurărilor de aproape 20 de ani, precum și soluţionarea unui volum mare de dosare procesuale alături de colegii care formează echipă cabinetului, pot fi considerate caracteristicile a ceea ce numim uzual „experienţă bogată” în dreptul asigurărilor. Trebuie să recunosc că un avantaj l-a constituit perioada petrecută în departamentul juridic al uneia din marile societăţi de asigurări, timp de acumulare și consolidare a tot ceea ce semnifică dreptul asigurărilor, cariera profesională continuând cu debutul cabinetului de avocat și formarea unei echipe consistente atât cantitativ, cât mai ales calitativ, momentul actual putând fi caracterizat de maturizarea profesională deplină. Bineînţeles, aceste criterii de evaluare sau recomandarea experienţei nu pot avea relevanţă decât susţinute cu rezultate pozitive, iar rezultatele noastre vorbesc de la sine, dovadă fiind colaborările cu clienţi mari din domeniu, ce au fost menţinute pe perioade lungi.

Specificul acestui domeniu ţine de natura activităţii cu termenii specifici din legislaţie, utilizaţi pentru funcţionarea și organizarea societăţilor de profil și diversitatea tipurilor de asigurări. Putem spune că analizăm un domeniu cu duble particularităţi, în primul rând din punct de vedere juridic, legislaţia primară completându-se cu legislaţia secundară, puternic ramificată pe fiecare domeniu comercial (ordine, norme, circulare ASF) și cu legislaţia europeană, ale cărei influenţe le simţim din ce în ce mai pregnant, și în al doilea rând din punct de vedere al obiectului de activitate, domeniul operând diverse tipuri de asigurări, cu termeni și reguli proprii. Societăţile de asigurare lucrează cu riscuri, probabilităţi, statistici, îndeplinind un dublu rol, economic și social, ambele foarte importante atât la nivel naţional și internaţional, cât și la nivel individual, cetăţenesc, standardele ce trebuie atinse vizând atât fondurile care să asigure creșterea economică, sustenabilitatea financiară, cât și siguranţa și stabilitatea celui care contractează o poliţă de asigurare, asiguratul însuși. Îndefinitiv, asigurătorii livrează „liniște”, „siguranţă”, „protecţie”, chiar dacă riscul nu s-a produs, iar în cazul producerii acestuia, acorda „reparaţii” și „compensaţii”. Prin prisma activităţii profesionale, fiind un domeniu financiar, este frecventă analiza contabilă în cauzele noastre juridice, iar aceasta se suprapune peste analiza tehnică specifică fiecărui domeniu din care a fost creat produsul de asigurare, diversitatea acestor produse de asigurare fiind farmecul și provocarea profesională.

Poate fi avocatul specializat în dreptul asigurărilor un bun manager de risc?

Prin natura profesiei, avocatul este un manager de risc, dar într-adevăr, specializarea avocatului în acest domeniu al riscurilor de asigurare determină o transformare în acest sens a avocatului. Analiza cauzelor de asigurări determină avocatul să fie un manager al riscului mai implicat, atât în profesie, cât și în viaţa cotidiană, mult mai atent la detalii și mai precaut, pentru ca, prin deciziile luate, riscul asumat să fie cât mai puţin probabil sau eliminat prin analiza elementelor de caz.

Totodată, o analiză obiectivă și corectă de evaluare a riscurilor raportului juridic litigios asigură oportunitatea mai favorabilă a soluţionării amiabile, oportunitate pe care o susţinem, după caz, prin opinia juridică exprimată.

Cum este reglementat acest domeniu în România?

Legislaţia se actualizează sau se modifică anual, atât în acord cu directivele europene, dar și pentru reglementarea unor situaţii sociale noi sesizate prin frământările categoriilor profesionale afectate. Societăţile de asigurări au scop lucrativ, dar au și un rol social, ceea ce obligă Autoritatea de supraveghere sau legislativul să reglementeze corespunzător, pentru a menţine echilibrul raportat la prima de asigurare, între maximizarea profitului societăţilor și obligaţia sau dreptul cetăţeanului de a fi asigurat și totodată între drepturile și obligaţiile contractuale, fără însă a îngrădi sau limita principiile de bază ale economiei de piaţă ca libera concurenţă și libertatea de a presta servicii în acest domeniu.

Chiar dacă reglementările apar cu întârziere, de exemplu mecanismul de rezoluţie al asigurătorilor care putea salva de faliment cele două societăţi, putem spune că domeniul este tot mai reglementat, însă la întrebarea de cât de bine este reglementat, răspunsul este sau ar trebui să fie corelat cu eforturile noastre profesionale de a interpreta normele juridice și, de ce nu?, de a le așeza echilibrat pe structura socială a pieţei. Nu puţine au fost cazurile în care, urmare a acestor interpretări, am constatat erori, cu efecte nefaste pentru principalii destinatari: societăţile de asigurare, persoanele asigurate și terţii prejudiciaţi. În general, orice schimbări legislative pot da naștere la interpretări cu consecinţe negative, fapt ce ne obligă să manifestăm deosebită atenţie și de multe ori o abordare circumspectă în interpretarea dispoziţiilor legale. De curând a intrat în vigoare și o directivă europeană care reglementează mult mai restrictiv contabilitatea și indicatorii de performanţă și stabilitate pentru societăţile de asigurare, ceea ce va menţine în echilibru societăţile de asigurări, iar o consecinţă a menţinerii indicatorilor economici ai acestora va fi și că vor fi respectate mai mult drepturile asiguraţilor și vor fi prevenite falimentele inopinate, cu condiţia, bineînţeles, a supravegherii corecte de către autoritatea centrală.

Care sunt impedimentele pe care le întâmpinați în dinamica domeniului în care sunteți specializat?

După cum știm, ultimii 8 ani pot fi caracterizaţi drept ani ai schimbărilor legislative profunde în dreptul românesc, și amintesc doar implementarea principalelor 4 coduri și implementarea directivelor europene în domeniu. În mod evident, în acești ani am întâmpinat dificultăţi diverse, în principal consecinţele directe ale noilor instituţii juridice, lipsa interpretărilor unitare de către instanţele de judecată sau interpretări și aplicări greșite ale noilor reglementări de către instituţiile statului. În ceea ce privește activitatea contencioasă, având în vedere diferitele domenii ce fac obiectul asigurărilor pe care le analizăm, dificultăţile sunt în principal de ordin deontologic din partea experţilor de specialitate, de exemplu atunci când experţii depășesc limitele profesionale și emit opinii de drept pe fondul cauzei, făra a fi atributul acestora, încălcând astfel principiul deontologic al imparţialităţii. Alte probleme ţin de desfășurarea actului de justiţie în instanţele aglomerate care judecă dosare din toate domeniile și personal cred că se impune înfiinţarea de secţii sau complete specializate potrivit legii privind organizarea instanţelor.

Din bogata experienţă procesuală de mii de dosare în activitate, după ce am lăsat în urmă problema concilierii ce era reglementată prin vechiul cod de procedură civilă și care a fost interpretată de instanţe în fel și chip până la limita absurdului, acum pe noul cod întâmpinăm o problemă la realizarea procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, prin care unele instanţe interpretetează greșit și condiţionează începerea procesului de îndeplinire a unor cerinţe ce ţin de fondul cauzei, cu încălcarea principiilor procesuale, îngrădind astfel liberul acces la justiţie. De asemenea, au apărut deja limitări ale instituţiilor publice prin interpretări greșite ale Directivei europene privind protecţia datelor cu caracter personal care a intrat de curând în vigoare, având situaţii în care, deși exercităm un interes legitim, și mă refer aici strict la aflarea datelor de identificare ale intervenienţilor forţaţi, autorii accidentelor rutiere, întâmpinăm opoziţie, neputând începe procesul. Dar toate aceste impedimente sunt într-un procent nesemnificativ și cred că cele care ţin de moralitate trebuie eliminate în funcţie de gravitate printr-o formă legală, dar mai ales socială prin expunerea publică, iar cele privind teoriile de drept sunt necesare în activitatea noastră și trebuie dezbătute pentru aplicarea soluţiilor corecte în baza principiilor generale ale dreptului.

Când știm că avem nevoie de un avocat specializat în domeniul asigurărilor?

Din experienţa colaborărilor atât cu asiguraţii, cât și cu asigurătorii, recomand opinia unui avocat specializat în domeniu, nu numai pentru părţile contractului de asigurare, ci și pentru un terţ faţă de care un raport de asigurare are consecinţe. Raportul de asigurare în situaţia producerii riscului asigurat este frecvent interpretabil, nefiind o abordare unitară a părţilor, cu atât mai mult când o parte responsabilă sau păgubită este un terţ, iar o interpretare cât mai corectă o poate emite un avocat familiarizat cu termenii specifici, cu procedurile și cu jurisprudenţa în materie. Totodată, termenii specifici pe care nu-i înţelegem, limbajul specializat și complexitatea cauzelor sunt cei mai buni indicatori pentru alegerea unui avocat din domeniu.

Care sunt proiectele cele mai importante din acest an?

Având în vedere caracteristicile avocaturii pe care o practicăm și anvergura clienţilor cărora le oferim asistenţă, proiectele în care suntem angrenaţi, de cele mai multe ori se derulează pe o lungă perioadă de timp, astfel că obiectivele noastre gravitează în jurul colaborărilor începute anterior. În fiecare an începem cu planuri sau pe parcurs suntem implicaţi în proiecte neplanificate, în activitatea noastră toate proiectele fiind de durată și susţinute cu perseverenţă și efort. Ideal vorbind, cel mai important proiect al nostru este succesul pur profesional, succesul individual pentru fiecare cauză și succesul de ansamblu, ca motivaţie proprie personală și dezvoltare organizaţională și ca modalitate de a ne aduce aportul moral-social la toate reformele. Principial, fiecare cauză este un proiect important indiferent de obiect, client sau aspect pecuniar, iar atingerea rezultatului dorit constituie motivaţia și satisfacţia fiecărui avocat. Vreau să cred că o mică parte din obiectivele atinse de clienţi au beneficiat și de modestul nostru aport, iar realizările clienţilor noștri ne aduc satisfacţiile profesionale fără de care nu am putea avansa socio-profesional. Pentru acest an pot afirma că am satisfacţia unor proiecte soluţionate favorabil în cauze de asigurări complexe, după mulţi ani de efort depus, iar pe ansamblu, ca avocat coordonator, mă pot declara încântat pentru bilanţul activităţii anuale.

Cum vedeți piața avocaturii de business din România?

După aproape trei decenii de piaţă liberă, timp de coagulare a avocaturii de bussines, cred că putem partaja acest domeniu specializat în două categorii, prima fiind cea a avocaţilor dedicaţi „in house” ai multinaţionalelor sau investitorilor străini, respectiv a doua categorie, a avocaţilor specializaţi pe anumite domenii, care se impun strict prin rezultate, formându-și astfel oportunităţile de dezvoltare a clientelei. În aceste domenii specializate, activitatea avocaţilor este direct proporţională cu condiţiile economice, avocatul fiind parte integrantă, chiar dacă auxiliară, din economia unei societăţi cu scop lucrativ. În general, în considerarea condiţiilor economice actuale, cu creșteri salariale, inflaţie și consecinţe asupra tuturor preţurilor, cu creșterea numărului de insolvabilităţi ale societăţilor și alte condiţii ale recesiunii preconizate, cred că potenţialii clienţi vor căuta alte soluţii și vor fi mai analiști sau precauţi, ceea ce va afecta un anumit segment din piaţa avocaturii în special pe consultanţă.

În unele domenii economice însă, inclusiv în asigurări, perioada de criză economică a fost și perioada cu cel mai mare volum de cauze și cea mai intensă activitate juridică, ce a avut ca scop exercitarea depturilor pentru asigurarea lichidăţilor clienţilor sau apărarea și protejarea intereselor acestora. Piaţa avocaturii în asigurări privită ca business s-a deschis în urmă cu aproape 20 de ani, odată cu investiţiile străine în domeniu prin preluarea societăţilor autohtone sau crearea altora și totodată după reglementarea profesiei consilierilor juridici și acordarea libertăţii profesionale acestora de a înfiinţa și funcţiona în societăţi profesionale, perioadă în care am ajuns în prezent la o sedimentare specializată a avocaţilor în funcţie de activităţile asigurătorilor și, bineînţeles, de rezultate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here