INTERVIU cu Gabriela Dinu, Managing Associate NNDKP, coordonator practica de Dreptul Muncii: ” În ultima perioadă au luat amploare litigiile având ca obiect discriminarea/hărțuirea la locul de muncă”

Care sunt principalele modificări aduse în Legislația Muncii?

Printre principalele modificări aduse în Legislația muncii în ultimul an se numără legea privind telemunca și legea internship-ului, dar și introducerea mai multor tipuri de salarii minime (cel standard și cel stabilit pentru absolvenții de studii superioare, urmate de stabilirea salariului minim în construcții). De asemenea, au fost adoptate modificări ale legislației privind posibilitatea femeilor de a se pensiona la vârsta de 65 de ani (aplicabilă pentru bărbați).

Cea mai recentă modificare a legislației cu impact asupra relațiilor de muncă a fost adoptată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 114/2018 care a limitat substanțial domeniile  în care se pot folosi zilieri (de la 23 de domenii la 3). De asemenea, s-a stabilit că societățile pentru care zilierii prestează activitate nu pot utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu pentru activitățile de tip zilier. Depășirea acestei perioade este posibilă doar în condițiile încheierii unui contract de muncă pe durată determinată.

OUG 114 limitează numărul domeniilor în care firmele pot lucra cu zilieri și obligă firmele să facă zilierilor contracte de muncă pe perioadă determinată, dacă lucrează minimum 26 de zile în mod continuu. Ce efecte va avea această modificare asupra pieței forței de muncă, va încuraja munca la negru?

Rațiunea legii a fost aceea a limitării utilizării abuzive a muncii ziliere, pentru evitarea consecințelor sociale generate de lipsirea cetățenilor de prestațiile de asigurări sociale. Această modificare nu ar trebui să încurajeze munca la negru având în vedere sancțiunile mari pe care le riscă angajatorii – 20.000 lei pentru fiecare persoană care prestează muncă în lipsa unui contract de muncă încheiat conform legii, cu un maxim al totalului amenzilor de 200.000 lei.

Date fiind sancțiunile menționate anterior, dar și intensificarea controalelor din partea inspectorilor de muncă, restrângerea perioadei în care se poate desfășura activitatea ca zilier ar trebui să descurajeze angajarea de persoane care să presteze muncă în acest regim, în detrimentul angajării cu contract de muncă pe durată determinată.

Care sunt mandatele primite de NNDKP în materia dreptului muncii?

Și în anul 2018 mandatele acordate NNDKP în materia dreptului muncii au fost dintre cele mai diverse și mai dificile, avocații noștri fiind în permanență provocați să identifice soluții practice care să vină în ajutorul clienților și, totodată, să le asigure acestora confortul respectării legislației muncii.

Cele mai frecvente proiecte trecute prin mâinile avocaților NNDKP de dreptul muncii în 2018 au fost cele de restructurare, transferurile de întreprindere, precum și proiecte care au implicat mobilitatea internațională a salariaților. De asemenea, nu au lipsit obișnuitele cazuri disciplinare sau cele legate de performanța salariaților. Modificările din domeniul legislației fiscale cu impact asupra salariului minim au fost și ele subiect al analizei avocaților de dreptul muncii. Nu în ultimul rând, cazurile de discriminare/hărțuire la locul de muncă au făcut obiectul consultației acordate de către avocații NNDKP de dreptul muncii, precum și reprezentarea în litigiile izvorâte din asemenea cazuri.

Care sunt cele mai întâlnite litigii de muncă?

Litigiile având ca obiect anularea deciziilor de concediere ca urmare a restructurării și pentru motive disciplinare sunt cel mai des întâlnite. De asemenea, în ultima perioadă au luat amploare litigiile având ca obiect discriminarea/hărțuirea la locul de muncă, de multe ori asociate cazurilor de concediere.

Care sunt cele mai dese cereri venite din partea clienților în privința reducerilor de personal?

În general, clienții care intenționează să implementeze procese care implică reduceri de personal solicită consultanță pe tot parcursul procesului, începând de la stabilirea cadrului legal aplicabil și a strategiei de restructurare, până la punerea în practică a întregului proces care implică pregătirea întregii documentații aferente procesului de restructurare, asistarea angajatorului în cursul procesului de informare și consultare cu salariații, acolo unde este cazul, consultanță cu privire la diverse incidente apărute în cursul procesului de restructurare sau cereri adresate de către salariații afectați de concediere.

Așadar, odată ce avocații sunt implicați în procesul de restructurare, suportul acestora este solicitat de către client până la ultima formalitate. De regulă, litigiile generate de implementarea proceselor de restructurare sunt gestionate de echipe multidisciplinare de avocați din ariile de practică de Dreptul Muncii și Litigii. Această coeziune între practici oferă clienților avocații care  cunosc cel mai bine detaliile restructurării și pot susține în mod eficient interesele acestora în fața instanțelor de judecată.

Care sunt cele mai frecvente greșeli de procedură ale angajatorilor atunci când emit decizii de concediere?

Din experiența noastră, greșelile de procedură cele mai frecvente pe care angajatorii le fac la momentul emiterii deciziilor de concediere sunt cele legate de nerespectarea conținutului minim obligatoriu prevăzut de lege pentru ca o asemenea decizie să fie validă. De asemenea, întâlnim destul de des cazuri în care angajatorii emit deciziile de concediere cu încălcarea termenelor prevăzute de lege sau le emit în perioada/situațiile în care salariații beneficiază de protecție împotriva concedierii.

Când vine vorba despre restructurări, care sunt impedimentele cu care se confruntă companiile? Care este procentul situațiilor care se transformă în litigii de muncă?

Un proces de restructurare, mai ales în cazul în care sunt vizate concedieri colective, poate suferi modificări ale termenelor stabilite inițial de către angajator, respectiv prelungirea acestor termene în anumite condiții prevăzute de lege, ceea ce poate genera costuri suplimentare pentru angajator. Interdicțiile stabilite de lege pentru concedierea anumitor categorii de salariați pot crea și ele dificultăți angajatorilor în implementarea unei restructurări.

De asemenea, un proces de selecție între salariați (bazat pe criteriul performanței) în scopul concedierii doar a unora dintre aceștia poate fi dificil în contextul în care nu au fost efectuate evaluări anuale ale performanței profesionale sau în lipsa unor proceduri clare de evaluare a salariaților; în asemenea caz, angajatorii sunt puși în situația de a efectua evaluări ad-hoc, care pot fi contestate de către salariații afectați de concediere și, astfel, îngreunat/amânat întregul proces de restructurare.

Lipsa fișei postului poate influența în mod negativ procesul de restructurare, respectiv concedierea salariaților. Fișa postului este un element esențial al contractului de muncă, având o importanță majoră în aproape toate aspectele ce țin de relațiile de muncă inclusiv în justificarea necesității desființării unui post.

Cum a arătat anul 2018 pentru echipa ariei de practică Dreptul Muncii?

În 2018 echipa practicii de Dreptul Muncii a continuat să fim implicată în numeroase proiecte dintre cele mai sensibile sau cu un grad de complexitate sporit. Provocările au fost și de-a lungul anului trecut dintre cele mai mari din cauza nevoile diversificate și profund personalizate ale clienților noștri. Am răspuns acestora cu experiența integrată legal & tax a echipei pluridisciplinare de avocați de consultanță și litigatori, precum și consultanți fiscali a NNDKP. Pe scurt, anul 2018 a fost ”business as usual”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here