INTERVIU Dana Denis-Smith, personalitatea juridică a anului 2018

Dana Denis-Smith este fondatoarea și CEO a companiei juridice Obelisk Support, un business care găsește de lucru pentru mai mult de 1000 avocați cu pregătire superioară ce vor o soluție de lucru flexibila luând în considerare angajamentele lor familiale. Dana este fondatoarea “First 100 Years”, un proiect pe 5 ani care urmărește călătoria femeilor în profesia juridică din 1919. Este administrator al proiectului de caritate aferent, Spark21.

Înainte de a deveni antreprenoare, Dana a lucrat ca jurnalist. Mai târziu s-a calificat ca avocat la Linklaters în Londra și Amsterdam.

Dana a primit numeroase premii pentru munca sa incluzându-le pe cele mai recente precum votul pentru Personalitatea juridică a anului 2018 al LexisNexis, recunoașterea drept inovator în domeniul juridic de către Legal Week și Financial Times și ca antreprenor de către Management Today și Daily Mail. În 2018, este finalistă la premiile LexisNexis, categoria Personalitatea Juridică a anului 2018. Este licențiată în istorie și masterand în economie politică a London School of Economics.

Ați avut un vis – de a deveni jurnalist. L-ați îndeplinit?
Visul meu de a deveni ziarist a fost la 17 ani şi cred că l-am îndeplinit. E o vocaţie şi continui să am o mare plăcere de fiecare dată când scriu, chiar şi acum.
Ce presupune condeiul marca Financial Times, The Economist, Chatam House?
Pentru mine, este abilitatea de a scrie un articol focusat pe substanţa mai mult decât forma. O modalitate de a argumenta cu fapte dar în acelaşi timp încercând să urmăresc „stilul casei”. Din punctul meu de vedere, era o calitate înaltă pentru că şi editorii erau foarte stricţi.
Ați lucrat pentru firma de avocatură Linklaters la Londra și Amsterdam. Din România aveți vie imaginea juristului din Consiliul Local Sibiu, care recită niște articole de lege, fără niciun interes. Cum ați caracteriza dinamica avocaturii londoneze?
În primul rând, profesia e segmentată (între barristers / solicitors / judicairy) ceea ce din start creează o nevoie de a alege direcţia în care vrei să lucrezi- ori eşti consutlant juridic pe business, ori eşti specializat pe litigii, dar nu se amestecă. Asta pentru mine creează o anunita cultura şi mod de a lucra; standardele sunt ridicate iar focus-ul este pe client şi cum să obtinii un rezultat pentru partea pe care o reprezinţi. Dar poate cea mai mare diferenţă este că atitudinea faţă de client şi modul în care clientul are dreptate.
Ați fost admisă în Barou însă ați renunțat la avocatură pentru a porni pe calea antreprenoriatului. Care au fost argumentele câștigătoare?

M-am alăturat profesiei după o carieră începută în ziaristica deci schimbarea de la avocatură la antreprenoriat am văzut-o ca un alt pas sprea a învăţa ceva noi şi a mă dezvolta. Argumentul a fost nevoia pe are am avut-o să îmi pun idea în practică. Şi pe lângă asta, am ales momentul când eram sufficient de junioara în firma să nu devin dependenta de salariul mare pe care îl puteam primi pentru că asta m-ar fi putut preveni să îmi asum riscul unei afaceri.

Cum caracterizați mediul antreprenorial britanic?
Pentru mine, e un mediu prielnic. S-a schimbat mult în ultimii ani pentru că la începutul companiei focus-ul pe antreprenoriat nu era aşa pronunţat. Acum a devenit un mediu care încurajează şi stimulează f mult zona de start up şi apreciază foarte mult rolul companiilor mici la stimularea economică şi creşterea nr de job-uri.
Cum sunt văzute femeile antreprenor în UK?
Aş zice că din ce în ce mai bine pentru că au devenit din ce în ce mai vizibile; pe lângă asta, sunt studii multe care arata ca femeile antreprenor au rezultate foarte bune şi atunci devin din ce în ce mai apreciate pentru abilitatea lor în afaceri.

Care este povestea Obelisk?
Compania am fondat-o în 2010, la revenirea la Londra după o călătorie în India unde industria de ‚legal outsourcing’ începuse să prindă aripi. În momentul acela nu considerăm să revin în domeniul dreptului, că fondasem o companie pe domeniul de analiza economică (Marker Global). Dar mi s-a părut ironic ca modalitea de a reduce costurile să fie realizată doar prin a folosi o mână de muncă mai ieftină. Atunci mi-a venit ideea să recrutiez femei care îşi doreau să lucreze câteva ore pe zi în jurul familei şi să folosesc timpul acesta pentru a oferi servicii de outsourcing.

Care sunt valorile care stau la baza proiectului Obelisk?
„it’s all about people” – deci ce noi ne dorim e să nu rămână nimeni fără lucru doar pentru că nu pot să îşi dedice un program întreg pentru o firmă; nici o mamă să nu fie nevoită să renunţe la profesie pentru simplu fapt că îşi pune familia pe primul plan; nici o persona să nu fie exclusă din piaţa muncii doar pentru că are nevoie de flexilibitate.
Câți avocați sunt parte a proiectului Obelisk?
1500 de avocaţi în toată lumea.
Cum a fost primit proiectul de piața avocaturii britanice?
Iniţial, a fost văzut că un fel de organizaţie caritabilă. În primii 2 ani a fost destul de puţin cunoscut, mai ales că eu am avut concediu de maternitate. În schimb, am avut recunoaştere în presă pentru că am venit cu o idee nouă iar odată de FT Innovative Lawyers ne-a inclus ca una dintre ideeile de top, compania a început să adauge clienţi grei cum ar fi Goldman Sachs, BT, Vodafone şamd ceea ce a făcut companie viabilă economic.

Ați dezvoltat https://first100years.org.uk/ – despre ce este vorba în acest proiect?
Proiectul aniversează centenarul legislaţiei care a dechis drumul pentru femei să devină avocate. Asta se întâmplă în 1919. Este singura arhiva digitală din domeniul legislativ şi se bucura de sprijinul tuturor organizaţiilor. Este un proiect de 5 ani prin care încercam să creem cât mai multe poveşti despre femelile din domaniu de-a lungul timpului.

Cum sunt privite femeile avocat în Marea Britanie?
Eu consider că sunt apreciate şi sunt considerate foarte competente.

Care sunt acele competențe cheie pentru a avea succes pe piața avocaturii din Marea Britanie?
Nu cred că reţeta successului este specifică UK – cred că e la fel în alte ţări şi alte domenii. Perseverenţă, educaţia, abilitatea tehnică, toate sunt calităţi.

Veniți des în România, care sunt proiectele pe care le dezvoltați în țară?


Nu am încă un proiect în România pentru că nu am foarte mult timp disponibil dar aş dori să ajut la creşterea domeniului de antreprenoriat; în principal printre femei şi mi-aş dori să încep un growth accelerator program pentru companii care cresc foarte puternic şi au nevoie de îndrumare, pro bono.