RRC

tvr-logo

musat

INTRACOM/INTRASOFT + INTRAROM – definitia suficientei bazate pe incompetenta unor functionari din Ministerului Justitiei

Autor: Legal Marketing
April 8, 2016
Intrarom1-696x522

Un editorial semnat de Mihai Craiu – Director Saptamana Financiara.

Ca urmare articolului publicat in data de 14 Martie 2014, in care aduceam in atentia dvs. stadiul implementarii unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructura informatica destinat reformei sistemului judiciar din Romania, am considerat de cuviinta sa solicit un punct de vedere din partea responsabililor din Ministerul Justitiei prin intermediul unei solicitari in baza Legii 544/2001, Actualizata in 2016, privind liberul acces la informatiile de interes public.

Pentru ca analiza raspunsurilor primite din partea Ministerului Justitiei necesita atentie si dezvoltare pe pe marginea fiecaruia, articolul de fata va avea doua parti. Cea de-a doua parte, in zilele urmatoare… Cu siguranta.

Departe de a avea darul sa ma linisteasca, raspunsurile primite din partea departamentului de presa al ministerului, au adancit şi mai mult „ceata” in care se afla acest proiect si a nascut noi controverse. Imi pun in mod firesc intrebarea, cine, pe cine, incearca sa acopere?

CEATA SAU PERDELE DE FUM?

In primul rand mi se confirma faptul ca la data de 14.12.2010 a fost semnat contractul pentru implementarea proiectului RMS pentru Ministerul Justitiei (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din cadrul Proiectului Reforma Sistemului Judiciar din Romania, finantat de Banca Mondiala, cu joint-venture-ul Intracom IT Services, Grecia – Intrarom SA, Romania. Ori acest contract initial prevedea ca perioada de implementare sa se intinda pana in 2017, inclusiv cei trei ani de garantie si suport tehnic (asistenta tehnica). Asa cum aratam in precedentul articol, in acest moment termenul de finalizare a contractului s-a rostogolit pana in anul 2020. Intr-o prima faza au fost achizitionate echipamentele si licentele software necesare care nu au fost instalate si folosite pentru ca sistemul functioneaza doar pe cateva dintre aplicatiile sale: HR & Payroll pentru patru beneficiari, buget pentru 4 beneficiari si aplicatia ER & DR (gestionare a petitiilor si registratura documente) specifica exclusiv beneficiarului Administraţia Nationala a Penitenciarelor. Ne punem firesc intrebarea, inca odata, chiar daca in anul 2017 tot sistemul va fi functional, cum va fi acesta instalat pe echipamente uzate moral, vechi de aproape 7 ani, depasite din punct de vedere al performantei?

Halucinant mi se pare insa raspunsul legat de momentul in care Ministerul Justiţiei a luat la cunostinta despre schimbarea majora intervenita in componenţa joint-venture-lui furnizor: “Notificarea referitoare la modificarea structurii Furnizorului a fost transmisa Ministerului Justitiei ulterior operatiunii de absorbtie, contractul fiind modificat in acest sens prin act aditional, fara a fi insa revizuite responsabilitatile Furnizorului in dezvoltarea RMS. La momentul amendarii contractului, proiectul se afla in faza de planificare si design.” Despre ce vorbim aici? Este posibil ca intr-un proiect finanţat de Banca Mondiala in cadrul unui program elaborat de reformare a sistemului judiciar, sa nu fie anunţat ministerul a priori despre o modificare de substanţa, o absorbţie, in structura furnizorului dar mai ales sa nu fie revizuite responsabilitaţile din acel moment şi indeosebi sa nu fie analizat stadiul implementarii proiectului? In contractul iniţial, la “Annex 1 “Implementation Schedule Table” termenul pentru obţinerea Acceptanţei Operaţionale pentru intreg sistemul (Operational Acceptance of the RMS) este saptamana 206 – 15.03.2015, iar perioada de garanţie şi suport tehnic (Technical Support Services) este Saptamana 361 – 31.05.2018. La data la care s-a semnat actul adiţional de modificare a contractului, in Septembrie 2013, conform aceluiaşi plan de implementare, aprobat in luna Mai 2011, sistemul ar fi trebuit sa aiba, inclusiv Pilonul 4 – Consiliul Superior al Magistraturii, implementat şi acceptat operaţional.

INTRE OGLINZI PARALELE

Intreband despre termenul de finalizare a contratului care este menţionat şi pe site-ul just.ro, 20.03.2017 ministerul raspunde “Termenul 20.03.2017 reprezinta data pana la care toate modulele sistemului RMS trebuie sa primeasca acceptanta operationala din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP si ANP) – data de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS. Perioada de 3 ani de suport/mentenanta post-implementare incepe de la data la care toate modulele primesc acceptanta operationala.” De ce ar trebui menţionat in mod explicit termenul de acceptanta operationala de la care incepe perioada de suport/mentenanta post implementare şi nu termenul de finalizare a contractului? Simplu, pentru ca se feresc sa spuna ca acest contract va fi finalizat, daca va fi finalizat, in anul 2020. Acest joc al umbrelor in raspunsuri si al datelor mai mult sau mai puţin exacte confirma faptul ca termenul a fost decalat cu trei ani fara sa se precizeze cine şi-a asumat raspunderea pentru tot ce atrage in mod firesc acest decalaj şi ma refer aici la costuri cu resurse umane alocate de catre Ministerul Justitiei, plata pentru echipamente fara ca acestea sa fie utilizate in conformitate cu scopul achizitiei, etc. Mai mult decat atat, ambiguitatea raspunsului confirma faptul ca, in fond, contractual iniţial a fost amendat cu noi termene fara a se fi facut o serioasa analiza de impact. Cred ca este important sa informam platitorii de taxe şi impozite ca vor avea de suportat din buzunarul propriu eventualul esec al acestui proiect, deoarece banii consumaţi pana la data indicata, vor fi returnati catre Banca Mondiala, conform prevederilor stipulate in toate contractele de acest tip.

Dar sa mergem pe incredere in raspunsurile primite de la oficialii Ministerului de Justiţie şi sa acceptam termenul pe care aceştia l-au inaintat de 20.03.2017 ca fiind “data pana la care toate modulele sistemului RMS trebuie sa primeasca acceptanta operationala din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP si ANP) – data de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS”… Nu pot sa nu imi pun firesc intrebarea cum este posibil sa fie finalizat un proiect de o asemenea anvergura daca pana la aceasta data nu au fost acceptate funcţional, decat aproximativ 20% din ariile incluse, conform documentelor publice prezentate atat pe site-ul Bancii Mondiale cat şi pe cel al Ministerului Justiţiei? Daca aplicaţiile de HR & Payroll, aplicatiile de Buget si aplicatia ER & DR acceptate funcţional (au fost testate) nu au fost inca acceptate operaţional, din 2014 pana in prezent, ce şanse de finalizare şi acceptare operaţionala au aplicaţiile, care nu sunt inca definitivate din punct de vedere funcţional, pana in martie 2017?

CINE, PE CINE, INCEARCA SA ACOPERE?

Ceea ce urmeaza este aiuritor… Intrebati despre motivele reale care au dus la intarzierea implementarii sistemului RMS, oficialii Ministerului Justiţiei raspund: In anii 2012, 2013 si 2014, Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar, in cadrul caruia este finantat si acest contract, a fost afectat de o alocare bugetara deficitara, cauzata de limite bugetare severe impuse de Ministerul Finantelor Publice. In consecinta, in aceasta perioada, Ministerul Justitiei nu a putut aloca integral pentru acest contract sumele solicitate anual de Furnizorul RMS pentru respectarea graficului de implementare. Aceasta alocare bugetara deficitara a condus la diminuarea resurselor de catre Furnizor si implicit a determinat revizuirea graficului de implementare.”

Inteleg ca proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar derulat cu finanţare de la Banca Mondiala, nu a fost implementat in conformitate cu termenul contractual datorita faptului ca Ministerul Justitiei nu a putut aloca integral, pentru contractul RMS, sumele solicitate anual de furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom, menţionand ca sursa de influenţa asupra rezultatului a fost limita bugetara severa impusa de Ministerul Finantelor Publice. Decriptat, raspunsul ne induce idea ca intarzierea in implementarea acestui proiect se datoreaza beneficiarului, adica Ministerului Justiţiei. Pe cale de consecinţa inţeleg, ca furnizorul, in speţa Intracom/Intrasoft + Intrarom, a livrat faze de proiect, pe care din lipsa de fonduri, autoritatea contractanta nu a reuşit sa le achite. Acest proiect are, aşa cum rezulta din documentele prezentate pe site-ul Bancii Mondiale, praguri de plata in functie de atingerea unor obiective clare, stipulate in contract nu plaţi anuale.

Se afirma ca alocarea bugetara deficitara a condus la diminuarea de catre furnizor (Intracom/Intrasoft + Intrarom) a resurselor umane implicate in procesul de implementare din cauza limitelor bugetare severe impuse de Ministerul Finantelor Publice”. Este extrem de greu de crezut ca, dintre sutele de mii de programe finantate de Banca Mondiala, din 1944 pana in prezent, tocmai acesta sa fi fost subfinantat. Vorbim totusi despre singura iniţiativa de tip ERP la nivel mondial strict legata de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Romania a primit aproximativ 100 de milioane de euro pentru cele 100 de contracte/proiecte care fac parte din Program. Printre acestea se numara şi implementarea sistemul RMS.

Prin raspunsul de mai sus am putea intelege ca Ministerul Justitiei a ales sa-si asume responsabilitatea sacrificarii Reformei Sistemului Judiciar din Romania in incercarea de a acoperi derapajul in implementarea celui mai important proiect din Program şi implicit a Consortiului Intracom/Intrasoft + Intrarom, furnizorul care nu a reusit sa obtina acceptanta operationala pe niciun pilon, in decursul a 6 ani.

Sa intelegem ca in acest moment furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom poate percepe Ministerului Justitie penalitati pentru intarzierea platilor pentru serviciile efectuate? In acest caz ar fi interesant de aflat daca exista o notificare oficiala catre furnizor, de stopare a procesului de implementare sau de solicitare a unei perioade de relaxare a termenelor, din lipsa de fonduri.

Vom continua in zilele urmatoare incercand sa descalcim toate itele acestui proiect extrem de incalcit.

 


Articole Recente

ELSATalks3 andrei
ELSA Talks, editia a III-a, evenimentul sponsorizat de Lion House ce s-a desfasura...
Rares-Dinu-3-01
Aron Dinu și Asociații este printre membrii fondatori ai unei alianțe internaț...