Dupa consultari care au durat aproape trei ani, avocatii au ajuns la un consens in legatura cu proiectul legislativ privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ce-i vizeaza. Elaborat si imbunatatit pe parcurs, prin includerea de noi amendamente, actul normativ se afla in prezent pe masa Senatului, sansele sa fie adoptat in actuala sesiune legislativa fiind foarte mari. Afirmatia ii apartine chiar vicepresedintelui Senatului si unul dintre initiatorii proiectului, avocatul Ioan Chelaru (foto), care ne-a vorbit, intr-un interviu exclusiv, despre noutatile pe care le aduce acest act normativ, precum si despre necesitatea adoptarii sale.
Reporter: Comisia pentru munca, familie si protectie sociala a transmis Plenului Senatului, spre dezbatere si adoptare, raportul de admitere cu amendamente a proiectului legislativ privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor. Care sunt noutatile aduse de acest proiect?
Ioan Chelaru: Reglementarile in vigoare, la nivel de lege, privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor sunt foarte sumare, cuprinzand doar cateva articole de ordin general privind categoriile de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Sistemul de pensii al avocatilor a functionat pana acum prin acte normative subsecvente, adaptate la nivelul cerintelor fiecarei etape.
A venit insa momentul integrarii tuturor acestor acte normative subsecvente intr-o lege care sa cuprinda o viziune unitara. Ca orice profesie liberala, avocatii functioneaza in baza principiilor acestor profesii in general si ale profesiei lor in special. Asa sunt ei educati, sa simta si sa interpreteze legile profesiei prin prisma principiilor. De aceea, aceste principii au fost mutate, de la nivelul Statutului Casei de Asigurari a Avocatilor, la nivelul legii, ceea ce este extrem de important pentru evolutia legislativa ulterioara, intrucat aceasta va avea ca punct de reper actul normativ cu forta cea mai mare, la nivel general.
Ca sa va dati seama de impact, aceste principii sunt cele privind: autonomia, unicitatea, contributivitatea, obligativitatea, egalitatea, interesul public, solidaritatea sociala, specializarea contributiilor si fondurilor, repartitia, imprescribilitatea, incesibilitatea, descentralizarea flexibila si transparenta decizionala.
Asadar, nu sunt schimbari substantiale fata de ceea ce era prevazut pana acum in actele normative subsecvente, la nivelul profesiei. Avand in vedere autonomia Casei de Asigurari a Avocatilor, profesia s-a pliat in functie de necesitati si a tinut cont de evolutia vremurilor, adoptand actele normative necesare pentru a tine pasul. Astfel ca acum se pune problema armonizarii tuturor acestor norme subsecvente, intr-o viziune unitara, in acord cu experienta acumulata. Acesta este noul proiect de lege: o sinteza integrata a evolutiei actelor normative subsecvente, ridicate la nivel de lege, asa cum este normal sa fie. Este o sinteza a experientei functionarii CAA, in acord cu principiile fundamentale ale avocaturii si in raport de care avocatii doresc sa continue evolutia legislativa in materie.
Sunt, intr-adevar, si anumite adaugiri de continut, care sunt rezultatul practicii si al necesitatilor ivite pe parcursul aplicarii actualelor reglementari privind pensile avocatilor. Astfel, sunt reglementate aspectele referitoare la raspunderea juridica in materie, plafonarea pensiilor pana la un nivel maxim, pentru a fi suportabile de catre sistem, egalizarea varstei standard de pensionare pentru femei cu varsta standard de pensionare pentru barbati, respectiv 65 ani, intr-un interval de 20 de ani – pana in anul 2035. Tot in 20 de ani, repectiv pana in 2035, se va egaliza si stagiul complet de cotizare, pentru avocatii femei si pentru avocatii barbati. Insa, majoritatea dispozitiilor prevazute in proiect sunt de integrare, la nivel de lege, a actelor normative subsecvente de pana acum.
Cu privire la modificarile admise prin amendamentele Comisiei pentru munca, familie si protectie sociala, doresc sa precizez ca acestea nu tin de conceptul general al proiectului de lege, nu aduc schimbari in acest sens. Aceste amendamente au in vedere in special aspecte de tehnica legislativa si anumite clarificari ale textelor initiale din proiect.
R.: Sunteti unul dintre initatorii acestui proiect legislativ. Cat de necesara sau, de ce nu, de imperativa este adoptarea sa, daca ar fi sa ne raportam la contextul actual privind sistemul de pensii al avocatilor?
I.C.: In momentul de fata, putem spune ca Legea nr. 452 din 18 iulie 2001 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor ”si-a facut datoria”, in sensul ca avem o Casa de Asigurari a Avocatilor sustenabila. Ca atare, principiile traditionale pe care este construita aceasta structura raman in vigoare.
Insa, de la momentul intrarii in vigoare si pana in prezent, s-au produs o serie de acumulari, sub aspectul legislatiei interne si europene, ale organizarii Casei de pensii si Asigurari a avocatilor, ale evolutiei economice si demografice. Chiar daca sistemul de pensii al avocatilor este totalmente autonom sub aspect organizatoric si financiar, si nu implica absolut deloc bugetul de stat, acesta evolueaza intr-o anumita economie si face parte dintr-un anumit cadru legislativ, la nivel intern si european, fara a putea fi scos din acest context.
In ultima perioada, pentru a tine pasul cu evolutia legislativa, dar si cu vointa avocatilor care au facut o serie de propuneri de actualizare a legii, s-a tot intervenit prin acte normative secundare, care s-au acumulat.
Pentru a asigura o viziune unitara a sistemului de pensii al avocatilor, s-a impus necesitatea redactarii unui nou proiect de lege, care este rezultatul unui efort de consultare, de aproape trei ani, al avocatilor, ce si-au transmis ideile organelor reprezentative ale profesiei.
S-au pus probleme in privinta predictibilitatii, a unei transparente sporite, a asigurarii sustenabilitatii in raport cu evolutia economica si demografica, inclusiv la nivelul profesiei (cresterea numarului de avocati, varsta, tendinta de feminizare in avocatura). S-au propus solutii noi de sprijin pentru avocatii aflati in dificultate si pentru familiile acestora. Practic, toate aceste aspecte au determinat necesitatea unui nou proiect de lege si au fost integrate in acesta.
R.: In acest moment, proiectul legislativ nu se afla in procedura de urgenta, dar a intrat in termenul de adoptare tacita care dureaza 45 de zile si se implineste pe 19 noiembrie 2015. Care credeti ca sunt sansele ca acest proiect sa fie adoptat si cand credeti ca se va intampla asta?
I.C.: Sper ca acest proiect va fi adoptat in urma dezbaterilor, si nu tacit. Exista toate avizele necesare din partea Consiliului legislativ, a comisiilor Senatului (majoritatea favorabile), precum si raportul favorabil al Comisiei pentru munca, familie si protectie sociala. Practic, nu am avut contraargumente pana acum. Asa ca nu vad motive pentru care nu ar putea fi adoptat in actuala sesiune legislativa.
marian.floranescu@lhm.ro
