Judecătoarea Cristina Farcaș, recomandări utile pentru avocați în materia dreptului concurenței (Partea a 2a)

Prezentă la conferința CMS – Acţiuni în despăgubire în domeniul concurenţei în România: Provocări post-implementare – judecătoarea Cristina Farcaș (Tribunalul București) a făcut o serie de recomandări avocaților pentru a gestiona cât mai bine cazurile din sfera dreptului concurenței:

Legătura de cauzalitate

„Noi nu avem foarte clar ce anume înseamnă legătura de cauzalitate și o să vedeți foarte puține hotărâri judecătorești în care problema raportului de cauzalitate este definită. Nu avem o teorie foarte clară despre asta. Toate studiile accesibile, în acest moment, la nivel european sunt în sensul că trebuie să atenuăm exigența în acțiunea materiei dreptului de concurență și asta va trebui să spuneți și dumneavoastră, cu argumente teoretice, judecătorului care va soluționa cauza.  

Pentru că dacă noi nu avem, nici măcar, definit ce anume înseamnă legătura de cauzalitate într-o acțiune de drept comun este foarte greu de mers mai departe către ceea ce trebuie să însemne evaluarea legăturii de cauzalitate și, mai departe, și a prejudiciului într-un astfel de litigiu.

Noi suntem obișnuiți să lucrăm cu o evaluare a prejudiciului extrem de riguroasă. Uneori nu se poate ajunge la ea și este suficientă o estimare. Poate că această estimare nu este cea mai corectă dar trebuie să avem conștiința că ceea ce s-a estimat este măcar limita minimă a prejudiciului suferit de partea care reclamă. Dacă vă veți întâlni cu astfel de situații vă rog să insistați în a prezenta cât mai multe argumente în acest sens.”  

Anonimizare, confidențialitate 

„Înainte de Ordonanța 39 noi nu aveam foarte clar stabilit ce fel de informație constituie secret profesional, secret de afacere, ce fel de informație poate să primească caracter confidențial sau nu. Există o singură referire în Legea 11 / 1991 la tipurile de informații care pot fi catalogate drept secrete comerciale. Dacă se va pune problema analizei caracterului unui anumit document de secret profesional, informație confidențială, secret de afaceri, cred că va trebui să explicați, în detaliu, neavând foarte multe puncte pe care să vă sprijiniți, dacă se poate reține această calificare sau nu.  

Probleme legate de implementarea, de cum anume să se facă această anonimizarea la nivelul instanțelor – în codul de procedură civilă nu avem nimic, în regulamentul de organizare a Instanțelor Judecătorești nu avem nimic – ca judecător îmi este foarte greu să iau o astfel de decizie și mă gândesc că cele mai multe măsuri de asigurare a confidențialității care vor fi luate vor fi cele mai soft pentru că nu există o metodologie și în absența acesteia nu cred că se poate face prea mult. Cred că se poate recurge, fără niciun fel de problemă, la măsura la care Directiva face referire, la organizarea audierilor în Camera de Consiliu și restricționarea accesului la documente la anumite categorii de persoane expres enumerate. În mod cert, Instanțele nu au la dispoziție astfel de măsuri. Probabil, cel mai la îndemnă este să i se solicite părții care trebuie să prezinte documentul să o anonimizeze singură anumite puncte din acel document.   

Nu avem nici posibilitatea de a elabora o versiune nonconfidențială a acestor documente respectiv o încheiere, un exemplu din care să fie scoase acele informații despre care apreciem că sunt secret profesional. Legea nu permite elaborarea unui astfel de document. Este nevoie de o intervenție care să puncteze acest lucru și să se indice în mod expres că acest lucru se poate face și cum. O astfel de intervenție poate fi făcută nu neapărat la nivel legislativ ci este suficient ca ea să existe în regulamentul de organizare și funcționare a Instanțelor.”

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here