Legea Construcțiilor dărâmată de casele de avocatură. Construcția de argumente Pavel, Mărgărit și Asociații

Patru case de avocatură își vor prezenta opinia vis-a-vis de propunerile de modificare a Legii 5/1991. Al treilea punct de vedere aparține societății de avocatură Pavel, Margarit & Asociații.

Proiectul de lege privind autorizarea lucrărilor de construire si desființare a construcțiilor, inițiat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, își propune să aducă simplificările și clarificările necesare și să vină în completarea actualei Legi 50/1991.

Acesta urmărește corelarea prevederilor legislative care se referă la zona construcțiilor, cum ar fi legea Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, dar și clarificarea unor aspecte legislative din Legea 50/1991.

Astfel, proiectul aduce un plus de clarificare în conceptele folosite în domeniul construcțiilor, dedicând capitole speciale sau secțiuni speciale pentru „Autorizarea executării lucrărilor de construire /desființare”, “Certificatul de urbanism”, ”Avize și acorduri” și alte domenii de interes.

În plus, actul normativ introduce mai multă rigoare în cerințele privind executarea viitoarelor lucrări de construcție, prin noile prevederi legate documentația tehnică. În acest sens putem spune că inițiatorul pornește corect de la premisa că “introducerea în legislație a documentației tehnice de autorizare a construirii, ca documentație simplificată (…) a generat efecte nedorite prin greșita înțelegere sau aplicare a prevederilor legale (…) cu consecințe asupra calității construcțiilor și siguranței cetățenilor”.

Un atu al noilor norme este că stabilesc documentația necesară în procedura de autorizare/executare a lucrărilor de construcție. În acest sens, inițiatorul încearcă să completeze actualul act normativ, Legea 50/1991, care include prevederi interpretabile privind această documentație, ce au ridicat o serie de chestiuni juridice până acum jucătorilor din piața de construcții din România.

Există însă și aspecte discutabile ale noului proiect de act normativ.

Astfel, deși statisticile Comisiei Europeane arată că în prezent cladirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de CO2 din Uniunea Europeana, procesul de reabilitare ar trebui să se realizeze după norme bine stabilite și în condiții de extremă siguranță. În acest sens, prevederile actului normativ ce elimină necesitatea autorizației în cazul lucrărilor de reabilitare, ar trebui atent analizate deoarece pot da naștere la practici care pot afecta calitatea construcției.

În Legea 50/1991, lucrările de cercetare și de prospectare a terenurilor – foraje și excavări – necesită o autorizație de construcție, cerință care nu mai este de actualitate în noul proiect de act normativ. În aceeași situație se află și anumite lucrări ce vizează monumentele istorice. În lipsa unui control asupra lucrărilor efectuate și a unei autorizații de construcție emise de autoritatea competentă, putem ajunge la situația în care astfel de intervenții pot genera consecințe nefaste, greu sau poate imposibil de remediat ulterior. De asemenea, astfel de consecințe pot provoca pierderi la nivelul patrimoniului național, fără a se cunoaște posibilitatea de atragere a răspunderii juridice a celor responsabili.

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here