Legea Construcțiilor dărâmată de casele de avocatură. Construcția de argumente Popovici Nițu Stoica & Asociații

Patru case de avocatură își vor prezenta opinia vis-a-vis de propunerile de modificare a Legii 5/1991. Primul punct de vedere aparține societății de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații:

Idei principale:

  • Noua propunere legislativă nu numai că scoate de sub incidența drepului penal executarea fără autorizație de construire/desființare sau cu nerespectarea acesteia a lucrărilor privind monumentele istorice, construcțiile din zonele de protecție, căile de comunicaţie, reţelele de utilităţi, instalaţiile de infrastructură, exploatările de cariere, sonde de gaze şi petrol, dar aceste fapte nu se sancționează nici măcar contravențional. Nu considerăm oportun să se elimine sancțiunile în aceste cazuri, mai ales ca reglementarea lor datează anterior Legii nr. 50/1991.
  • În ceea ce privește calificarea faptei ca infracțiune sau contravenție, considerăm necesară demararea unei analize în detaliu de către specialiști în domeniu asupra consecințelor încălcării acestor prevederi, urmată apoi de o circumstanțiere a sancțiunii – penală sau contravențională. Motivăm acest demers prin faptul că valorile ocrotite sunt diferențiate chiar și în forma actuală a legii.

Spre exemplu, zugrăvelile și vopsitoriile interioare la monumentele istorice se fac cu autorizație de construire, iar cele exterioare, fără autorizație dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor. Executarea fără autorizație de construire a unei zugrăveli interioare constituie infracțiune indiferent dacă se menține sau nu culoarea pereților, în timp ce la exterior, dacă se menține culoarea clădirii, nu este necesară autorizația de construire.

  • Prin demersuri colective, propuneri și observații venite de la practicieni în domeniu se pot clarifica și consolida legislativ toate aceste aspecte, mai ales că a fost readus în propunere de reglementare Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.

***

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina de Internet a Senatului României, la data de 27.03.2018, s-a înregistrat pentru dezbatere o nouă propunere legislativă privind modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Propunerea de lege conține un singur articol și vizează abrogarea literei a) din art. 24 din Legea 50/1991, potrivit căreia constituie infracțiune (și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă) executarea fără autorizație de construire/desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b), c), e) și g) din Legea nr. 50/1991.

Pe scurt, aceste referințe la art. 3 au în vedere, în principal, lucrări privind: lit. b)monumente istorice, construcţii amplasate în zone de protecţie ori zone construite protejate, construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, lit. c)căi de comunicaţie, drumuri forestiere, reţele tehnico-edilitare și de utilităţi, lucrări hidrotehnice și de îmbunătăţiri funciare, instalaţii de infrastructură, producere, transport și distribuţie a energiei electrice sau termice, lit. e)foraje şi excavări pentru studii geotehnice şi prospecţiuni geologice, exploatări de cariere şi balastiere, sonde de gaze şi petrol, respectiv lit. g)tabere de corturi, căsuţe, rulote.

Menționăm că noua propunere legislativă nu numai că scoate de sub incidența drepului penal executarea fără autorizație de construire/desființare sau cu nerespectarea acesteia a lucrărilor la monumentele istorice (și celelalte categorii de construcții evidențiate mai sus), dar aceste fapte nu se sancționează nici măcar contravențional; nu s-a propus nicio modificare pentru art. 26 din lege unde sunt detaliate contravențiile și unde lucrările prevăzute la art. 3 lit. b), c), e) și g) sunt excluse.

Astfel, se poate ajunge la încălcarea unor prevederi legale în domeniul construcțiilor fără a avea o sancțiune tocmai în legea care reglementează domeniul respectiv. Doar dacă organele de control competente s-ar sesiza și ar dispune oprirea lucrărilor, o eventuală continuare a acestora se va sancționa penal. Într-adevăr, rămân aplicabile dispozițiile generale ale art. 36 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, potrivit cărora constituie contravenție executarea de lucrări cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea şi executarea lucrărilor. Dar, este necesar să se coreleze dispozițiile legale, dat fiind impactul acestora în domeniul construcțiilor unde actele normative sunt numeroase. Fie că este vorba de o sancțiune (cum este cazul de față) ori de un proces de autorizare a executării lucrărilor, fără o reglementare unitară se poate ajunge la aplicarea defectuoasă a prevederilor legale, interpretabile de multe ori prin coroborarea diverselor acte normative emise cu privire la același aspect.

Prin urmare, nu considerăm oportun să nu se prevadă nicio sancțiune. Cu atât mai mult în cazul monumentelor istorice și construcțiilor din zonele de protecție unde executarea de lucrări fără respectarea legii a fost sancționată încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 50/1991 (ca fiind contravenție până în 1996 și apoi infracțiune până în prezent), dar și anterior, de exemplu, prin Horărârea Consiliului de Miniștri nr. 2490/1969. În ceea ce privește lucrările prevăzute la art. 3 lit. c), e) și g), executarea lor fără autorizație ori cu încălcarea acesteia s-a prevăzut ca infracțiune din anul 2014, până atunci fiind contravenție.

Reamintim că, la începutul acestui an, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a trimis spre consultare publică un amplu Proiect de Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construire și desființare a construcțiilor, cu intenția de a corela legislația în domeniul construcțiilor cu cea în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului. Și acest proiect de lege restrânge sfera infracțiunilor cu privire la faptele și lucrările mai sus-menționate, exceptând însă monumentele istorice (și construcţiile din zonele de protecţie și din zonele construite protejate, precum și cele cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită). În ceea ce privește calificarea faptei ca infracțiune sau contravenție, considerăm oportun să se demareze o analiză în detaliu de către specialiști în domeniu (autoritate publică, ISC, arhitecți etc.) asupra consecințelor încălcării acestor prevederi, urmată apoi de o circumstanțiere a sancțiunii – penală sau contravențională. Motivăm acest demers prin faptul că valorile ocrotite sunt diferențiate chiar și în forma actuală a legii. Spre exemplu, din coroborarea art. 11 alin. 1 lit. d) și e), art. 11 alin. 3 și art. 24 lit. a) din Legea nr. 50/1991, zugrăvelile și vopsitoriile interioare la monumentele istorice se fac cu autorizație de construire, iar cele exterioare, fără autorizație dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor. Astfel, executarea fără autorizație de construire a unei zugrăveli interioare constituie infracțiune (iar nu contravenție), indiferent dacă se menține sau nu culoarea pereților. În timp ce la exterior, dacă se menține culoarea clădirii, nu este nevoie de autorizație de construire.

Prin demersuri colective, propuneri și observații venite de la practicieni în domeniu se pot clarifica și consolida legislativ toate aceste aspecte, mai ales că a fost readus în propunere de reglementare Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. În luna martie 2018, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a trimis spre consultare publică o hotărâre pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului de cod.

NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here