RRC

tvr-logo

musat

Litigiile, prestatia cea mai intalnita

Autor: admin
December 8, 2013
Ion Ilie-Iordachescu 2

Este nascut in Prahova, dar toata viata a profesat in Bucuresti. Este profesor de limba romana si istorie, dar si avocat. A fost consilier local, dar si consilier in cadrul Baroului Bucuresti, la conducerea caruia se afla din 2008. Despre piata si… viata, cu Ion Ilie-Iordachescu (50 de ani).

Interviu publicat in numarul 7 al Revistei Romane de Consultanta.

Cum credeti ca a evoluat piata avocatiala in ultimul an daca ar trebui sa o caracterizati, care credeti ca ar fi principalele trei elemente care definesc piata avocatiala din Bucuresti?

Instabilitatea politica si criza economica si-au pus amprenta asupra pietei avocaturii. Businessul in Romania a fost influentat de acesti doi factori.

Sunt preocupari din partea avocatilor in domeniile litigiilor, arbitrajelor, fuziunilor, achizitiilor energiei, dreptului societar si comercial.

Evident, in conditiile existentei unei politici fiscale excesive si a fluctuatilor de pe piata valutara, prestatiile avocatiale se vor indrepta si spre aceste domenii.

In ultima perioada, nu am asistat la modificari esentiale in structura pietei de avocatura. In continuare au ramas dominante aceleasi societati profesionale, pozitia lor nefiind periclitata de vreo concurenta semnificativa.

In dinamica realitatilor din tara noastra, unele forme de exercitare a profesiei de avocat au fost nevoite sa fuzioneze in scopul folosirii noilor oportunitati de pe piata.

Accesarea fondurilor europene s-a dovedit a fi scazuta. Intr-un asemenea context avocatii de business au oferit prestatii avocatiale intr-un climat socio-economic instabil. Aceasta perioada de recesiune a avut urmari in privinta accesului la clientela pentru toti avocatii, dar a reprezentat in acelasi timp si o provocare pentru noi servicii avocatiale.

Un segment al corpului de avocati si-a indreptat eforturile catre dreptul penal al afacerilor. Avocatul pledant intampina aceleasi greutati in respectarea independentei sale.

Fara a avea pretentia ca in acest raspuns am acoperit intreaga plaja a problemelor pietei avocaturii din Romania apreciez ca elementele definitorii care o caracterizeaza in momentul de fata sunt: criza in care se afla generata de instabilitatea legislativa si economica; presiunile constante exercitate asupra profesiei de avocat si tendinta unor forme de exercitare a profesiei de avocat de a oferi servicii specializate in diferite domenii ale dreptului.

De unde au venit pericolele in anul ce a trecut? De unde ar veni anul acesta? Care este cel mai mare pericol care pandeste profesia pe termen lung?

Rata scazuta de accesare a fondurilor europene a avut consecinte nefaste asupra proiectelor care se aflau in derulare. Pe plan politic schimbarile de guvern au generat intarzieri in obtinerea avizelor pentru diverse proiecte.

In mod inevitabil, formele de exercitare a profesiei de avocat au fost nevoite sa-si desfasoare activitatea intr-un asemenea mediu. Serviciile avocatiale, in loc sa fie canalizate spre proiecte de anvergura ca urmare a accesarii corespunzatoare a fondurilor europene, au fost determinate sa se indrepte spre domeniul litigiilor.

Prestatiile avocatiale in domeniile financiar-bancar si fiscal au cunoscut o evolutie la nivelul anului 2012.

In mod inevitabil, in anul 2013, deoarece nu s-a schimbat contextul economic, litigiile reprezinta prestatia avocatiala cel mai des intalnita.

De asemenea, dosarele de insolventa s-au inmultit ca un reflex tot al actualului context economic. Evident, pe acest fond, au aparut controverse in sensul ca insolventa reprezinta un instrument in vederea restructurarii afacerilor si nu o fatalitate pentru economia romaneasca.

Ramane ca viitorul sa decida care curent a avut dreptate in conditiile in care reorganizarile au un procent mic in dosarele de insolventa.

Atat in platforma din 2008, cat si in cea din 2011 vorbiti despre necesitatea evitarii supraaglomerarii Baroului Bucuresti”. Este asa de aglomerata piata bucuresteana? O vedeti ca pe o piata suprasaturata? Totusi, aici se afla cel mai mare numar de facultati de drept din tara! Ce ii sfatuiti pe tinerii studenti?

Evident, am facut afirmatia ca Baroul Bucuresti este supraaglomerat in conditiile in care corpul de avocati inregistreaza un numar de 12.611 membrii, dintre care activi sunt 9.627. Ca urmare a unei politici profesionale a portilor deschise, in Baroul Bucuresti au fost primiti in profesie, pana in anul 2008, chiar fara examen, un numar impresionant de avocati.

In urma cresterii numarului de avocati si a resurselor din ce in ce mai limitate au aparut probleme majore care afecteaza calitatea serviciilor de asistenta juridica. Accesul la portofoliul de clientela s-a diminuat. In mod similar, starea materiala a fiecarui avocat a fost determinata de posibilitatile sale de a avea acces pe piata serviciilor profesionale avocatiale.

Ca o consecinta directa a acestei situatii, Baroul Bucuresti inregistreaza in momentul de fata un numar de 908 avocati suspendati din profesie.

Un aflux impresionant de absolventi ai facultatilor de drept constituie si anul acesta viitorii candidati la examenul de primire in profesia de avocat.

Recomand acestor absolventi sa aiba o buna pregatire in domeniul dreptului, deoarece exigentele in privinta accesului in aceasta breasla sunt la cote ridicate.

Tot in platforma dvs. electorala, vorbiti despre reformarea mentalitatilor unor participanti la actul de justitie. La ce va referiti? S-a schimbat ceva in cei doi ani care au trecut?

Am facut vorbire, in mod constant, de necesitatea reformarii mentalitatilor unor participanti la actul de justitie. Sunt unii participanti la acest act, putini la numar, care incalca grav regulile de deontologie profesionala si standardele profesiei careia ii apartin.

Constat, cu dezamagire, ca atitudini negativiste din partea lor continua si in momentul de fata. Am avut falsa credinta ca, odata cu depunerea unor eforturi substantiale in privinta eradicarii unor asemenea manifestari, vom asista la desfasurarea in conditii corespunzatoare a proceselor, indiferent de natura lor. Justitia reala nu are niciun numitor comun cu spectacole oferite gratuit de unii exponenti ai justitiei. Asemenea situatii stirbesc increderea cetatenilor in justitia din Romania.

Indiferent de modul in care este justificata o asemenea atitudine negativista, apreciez ca fiecare factor participant la actul de justitie trebuie, in mod obligatoriu, sa respecte procedurile si garantiile instituite de lege. In caz contrar, asemenea manifestari permit arbitrariul si abuzul.

Refacerea prestigiului justitiei sta si in puterea acestor reprezentanti ai justitiei.

Din punctul dvs. de vedere, modificarile recente de legislatie – noul Cod civil, noul Cod de procedura civila, au ingreunat sau au usurat viata avocatilor?

Este greu de evaluat impactul aplicarii noilor coduri asupra activitatii avocatiale. Cert este ca noul Cod civil determina modificari in privinta continutului contractului de asistenta juridica cu referire la clauzele tip ale acestuia.

In mod similar, modificarile respective au in vedere mandatul profesional al avocatului, modul de indeplinire a activitatilor fiduciare de catre avocat, patrimoniul de afectatiune si publicitatea acestuia.

Evident, au aparut, in randul avocatilor, controverse si polemici privind beneficiile sau greutatile aduse de aplicarea celor doua coduri. Una din temele controversate se refera la lipsa unei practici unitare in interpretarea celor doua acte normative. Desi s-au tinut numeroase conferinte axate pe modul in care trebuie intelese unele dispozitii legale din aceste coduri, totusi exista interpretari diferite ale unor norme.

Indiferent de preocuparile profesionale preponderente ale fiecarui avocat, corpul de avocati din Baroul Bucuresti este angrenat in efortul comun, alaturi de ceilalti reprezentanti ai justitiei, in aplicarea noilor coduri.

Luarea masurilor administrative de catre conducerile instantelor de judecata pentru aplicarea noilor prevederi legale nu trebuie sa le afecteze activitatea.

Ce inseamna, din punctul dvs. de vedere sa fii avocat consultant si ce inseamna sa fii avocat pledant in zilele noastre? Este un subiect pentru care a curs multa cerneala. Mai pot supravietui, in conditiile actuale ale pietei, cabinetele individuale de avocatura?

Legislatia actuala privind profesia de avocat nu face o departajare intre avocatul pledant si avocatul consultant.

In momentul de fata actele normative in vigoare se refera la avocat ca o persoana licentiata in stiinte juridice care a fost admisa in profesie in baza unui examen si inscrisa intru-un barou legal constituit. Aceeasi legislatie se refera la avocati stagiari si avocati definitivi.

Datorita complexitatii aspectelor de drept cu care se confrunta avocatii s-a ajuns la specializarea lor pe diferite ramuri ale dreptului (drept civil, drept penal, drept comercial etc.). In acest context, desi avocatii au o formare juridica generala,s-a ajuns sa se vorbeasca, in spatiul public de avocati pledanti si avocati de consultanta.

Notiunea de avocat pledant s-a impus ca o definitie pentru avocatul care sustine o cauza in fata unei instante judecatoresti in schimbul unui onorariu.

Ei asista sau reprezinta persoanele fizice sau juridice in fata instantelor judecatoresti. Avocatii de consultanta acorda consultatii cu caracter juridic.

Nicio prevedere legala nu impiedica avocatul de consultanta sa asiste sau sa reprezinte persoane fizice sau juridice in fata instantelor judecatoresti.

Ca atare, delimitarea intre avocati pledanti si avocati de consultanta este strict formala, fiind o creatie a practicii in materie. Delimitarea artificiala a celor doua categorii de avocati nu are niciun efect asupra competentelor acestor avocati.

In mod similar, si avocatul pledant poate sa acorde consultatii cu caracter juridic.

In conformitate cu clauzele contractului de asistenta juridica, oricare avocat poate oferi servicii de consultanta in domeniul juridic stabilit prin contract in schimbul achitarii de catre clientul sau a unui onorariu.

In conditiile actuale ale pietei avocaturii din Romania, cabinetele individuale de avocati s-au mentinut si au fost infiintate altele noi. Cu titlu informativ in Baroul Bucuresti sunt inscrise 6.046 de cabinete individuale de avocati. Fuziuni au fost realizate intre unele societati medii si mici.

Numarul total al societatilor de avocati din Baroul Bucuresti este de 471.

Ca atare, cabinetele individuale de avocati, nu numai ca au supravietuit perioadei de criza, dar si-au extins si aria lor de activitate.

Ce mesaj aveti pentru avocati? La ce ar trebui sa spere? Care este gandul pe care nu ar trebui sa il gandeasca?

Doresc ca toti avocatii sa realizeze o solidaritate profesionala reala in scopul asigurarii protectiei profesiei de avocat. Pentru identitate de gandire imi exprim dorinta ca devotamentul lor fata de profesie sa fie rasplatit prin depasirea greutatilor determinate de criza actuala din Romania.

Consider ca niciun avocat din Romania nu ar trebui sa se gandeasca la suspendarea din profesie pentru lipsurile pe care le indura. Sunt convins ca si pentru aceasta breasla vor veni si vremuri mai bune.


Articole Recente

ELSATalks3 andrei
ELSA Talks, editia a III-a, evenimentul sponsorizat de Lion House ce s-a desfasura...
Rares-Dinu-3-01
Aron Dinu și Asociații este printre membrii fondatori ai unei alianțe internaț...