Afacerea înfloritoare a recuperatorilor de creanțe a fost băgată în faliment de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a decis blocarea executărilor silite pornite de ”recuperatori” și chiar ilegalitatea deciziilor privind încuvințarea executărilor silite, toate acestea fiind declarate nule. ÎCCJ i-a desființat practic pe recuperatorii de creanțe de tip: Secapital, Eos, Kruk, GetBack, etc, stabilind că toate executările lor au fost începute ilegal, scoțându-i practic în afara legii pe ”cămătarii în haine legale”.
Decizia nr. 19 a ÎCCJ din dosarul nr. 3251/1/2017
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă în dosarul nr.8860/306/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
