In Monitorul Oficial nr. 355/22.05.2015 a fost publicata Legea nr. 117/21.05.2015 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 12/2014, pentru modificarea si completarea Legii nr. 11/1991, privind combaterea concurentei neloiale si a altor acte in domeniul protectiei concurentei, care aduce usoare modificari si completari OG nr. 12/2014.
Av. Denisa Benga, Partenr, Head of Competition – Duncea, Stefanescu & Asociatii
In lumina Legii, practicile comerciale neloiale sunt asimilate urmatoarelor situatii practice:
– denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizata prin comunicarea ori raspandirea de catre o intreprindere sau reprezentantul/angajatul sau de informatii care nu corespund realitatii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natura sa ii lezeze interesele;
– deturnarea clientelei unei intreprinderi de catre un fost sau actual salariat/reprezentant al sau ori de catre orice alta persoana prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi;
– orice alte practici comerciale care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.
O prima completare adusa prin Lege este introducerea definitiei persoanei fizice, care reprezinta – in sensul legii – orice fost sau actual salariat/reprezentant al unei intreprinderi sau orice alta persoana care savarseste practici de concurenta neloiala, precum si contraventiile prevazute la art. 4, alin. 3. Astfel, legiuitorul extinde cadrul subiectilor pasibili de aplicarea de sanctiuni, incluzand si persoanele fizice, care intreprind actiuni de concurenta neloiala in defavoarea unei companii. In ceea ce priveste sanctionarea persoanelor fizice, limitele amenzii sunt sensibil majorate, ajungand astfel sa fie cuprinse intre 5.000 si 10.000 LEI (fata de 1.000 – 5.000 LEI, in vechea reglementare).
Un alt aspect de noutate vizeaza competenta de solutionare a plangerilor introduse impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. Astfel, prin derogare de la prevederile OG nr. 2/2001, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti devine competenta exclusiv sa se pronunte asupra temeiniciei acestui tip de plangeri, care trebuie sa fie introduse in termen de maxim 15 zile de la comunicarea actului administrativ de sanctionare.
Nu in ultimul rand, din interpretarea noii reglementari, apreciem ca legiuitorul a acordat o mai mare atentie situatiilor in care o persoana, care dovedeste un interes legitim fara a fi necesara parcurgerea vreunei formalitati in fata Consiliului Concurentei, se poate adresa direct instantelor judecatoresti competente. Astfel, pentru incetarea si interzicerea practicilor de concurenta neloiala, precum si pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale si/sau morale, suferite ca urmare a unei practici de concurenta neloiala, persoanele vatamate pot alege din start calea unei proceduri contencioase. Avand in vedere ca persoana prejudiciata are la indemana doua modalitati tehnice de semnalare a unei practici de concurenta neloiala si implicit de sanctionare a celui care o savarseste (i.e. apeland la Consiliul Concurentei sau formuland cerere in pretentii introdusa la instanta competenta), care va fi calea pe care o va urma in momentul in care decide sa isi concretizeze intentia de formulare a unei plangeri?
Fiecare dintre cele doua cai procedurale prezinta anumite particularitati, care pot convinge petitionarul sa opteze intr-un sens sau altul. Astfel, inainte de alegerea caii de actiune, persoana vatamata va avea in vedere impactul practicii de concurenta neloiala pe piata si intre competitori, durata solutionarii plangerii, care in cazul procedurii contencioase poate depasi timpul alocat de catre aceasta in vederea obtinerii unui rezultat, finalitatea solutionarii petitiei, avand in vedere ca decizia Consiliului Concurentei vizeaza doar sanctionarea celui culpabil pentru savarsirea unei fapte de concurenta neloiala, fara a antama aspecte legate de acordarea de despagubiri persoanei/persoanelor vatamate, nivelul cheltuielilor antrenate de catre partea vatamata in vederea solutionarii plangerii, respectiv obtinerii de despagubiri si, nu in ultimul rand, gravitatea, amploarea si impactul faptelor sesizate.
In ceea ce priveste procedura administrativa in fata Consiliului Concurentei, termenul in cadrul caruia autoritatea poate emite un raspuns la sesizarea completa a unei persoane este de 30 de zile pentru situatiile in care autoritatea de concurenta decide respingerea sesizarii, respectiv de maxim 60 de zile in cazurile in care autoritatea finalizeaza solutionarea sesizarii prin emiterea unei decizii de constatare si, dupa caz, de sanctionare a practicilor de concurenta neloiala. De asemenea, Consiliul Concurentei poate dispune, in functie de situatia concreta, in caz de urgenta, masuri de incetare a practicilor de concurenta neloiala pe durata solutionarii sesizarii.
Mai mult, punerea in aplicare si respectarea deciziilor emise de Consiliul Concurentei este permanent monitorizata. Asadar, de principiu, durata procedurii administrative, de la momentul actului de sesizare, analiza sesizarii si pana la momentul emiterii unei decizii a Consiliului Concurentei, apreciem ca este rezonabila, iar in cazul in care speta nu implica apelarea la specialisti sau experti, costurile antrenate in acest sens sunt modice. Cu toate acestea, autoritatea de concurenta nu va continua examinarea aprofundata decat a acelor incalcari pe care le va aprecia ca au un impact semnificativ asupra mediului economic in ansamblu si in care poate fi vizat un interes public.
Legea mai prevede posibilitatea persoanelor care au interes legitim de a se adresa in mod direct instantelor de judecata, fie prin introducerea de actiuni vizand constatarea si dispunerea incetarii practicii de concurenta neloiala, fie apeland la proceduri de urgenta, pentru prevenirea unor pagube iminente, prin dispunerea incetarii/interzicerii unei practici de concurenta neloiala pana la solutionarea pe fond a cauzei. Competenta de solutionare a unor astfel de cereri (i.e. pe fondul cauzei sau apeland la procedura ordonantei presedintiale) apartine tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se gaseste sediul paratului. In cazul in care instanta a dispus incetarea, respectiv interzicerea practicilor de concurenta neloiala, iar hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus masura a ramas definitiva, autoritatea nationala de concurenta va asigura, la cererea persoanei care a formulat cererea de chemare in judecata, publicarea pe pagina de internet proprie a unui comunicat, care trebuie sa cuprinda: sediul si celelalte date de identificare ale intreprinderii, practica de concurenta neloiala savarsita, precum si masurile dispuse de instanta. De asemenea, instanta poate dispune publicarea hotararii judecatoresti, total sau partial, intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala persoanei vinovate.
