Mușat & Asociații în cooperare cu ”Schiau, Prescure, Teodorescu, Crișan” și SIF Transilvania, au obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție două soluții favorabile în două dosare în care S.I.F. Transilvania Brașov s-a judecat cu ASF

Mușat & Asociații în cooperare cu  ”Schiau, Prescure, Teodorescu, Crișan” și SIF Transilvania, au obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție două soluții favorabile în două dosare în care S.I.F. Transilvania Brașov s-a judecat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) pentru constatarea nelegalității unor reglementări importante privind obligațiile administrative ale emitenților de acțiuni trazacționate pe piețe reglementate.

Câștigul remarcabil obținut este rezultatul unor eforturi comune ale unei echipe formate din dl.dr.avocat Gheorghe Buta, Senior Partner – Head of Litigation și dna. avocat Angela Porumb, Partner din cadrul Mușat & Asociații, dl. avocat dr.Titus Prescure, avocat coordonator în cadrul Societății civile de Avocați” Schiau, Prescure, Teodorescu, Crișan” din cadrul Baroului Brașov) şi dl. dr. Dragoș Călin, Şeful Departamentului Juridic al S.I.F. Transilvania Brașov.

În primul dosar, care a avut ca obiect anularea unor reglementări din Regulamentul nr. 1/2006, prin care C.N.V.M./A.S.F. a stabilit două ipoteze, ireconciliabile cu cadrul legal primar, în care acționarii unei societăți tranzacționate în cadrul unei piețe reglementate pot solicita aplicabilitatea metodei votului cumulativ într-o A.G.A. care are pe ordinea de zi alegerea membrilor consiliului de administrație/consiliului de supraveghere, respectiv:

Legea pieței de capital stabilește obligativitatea aplicării metodei votului cumulativ la alegerea membrilor consiliului de administrație/consiliului de supraveghere, doar în ipoteza în care aplicarea sa este solicitată de către acționari cu dețineri semnificative. Or, prin art. 124 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2006, A.S.F. a extins obligativitatea aplicării acestei metode în ipoteze suplimentare, respectiv și atunci când acționarii care dețin împreună cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel, poate/pot solicita, cel mult o dată într-un exercițiu financiar, […], convocarea unei adunări generale a acționarilor având pe ordinea de zi alegerea administratorilor, cu aplicarea metodei votului cumulativ.” Prin instituirea acestui drept în favoarea acționarilor cu dețineri de 5% și chiar mai mici, corelativ s-a impus cu titlu de obligație în sarcina emitenților, necesitatea convocării A.G.A. având pe ordinea de zi alegerea consiliului de administrație/supraveghere cu aplicarea metodei votului cumulativ.

Pe de altă parte, prin art. 125 alin. (1) din același regulament, A.S.F. instituie în favoarea acționarilor, dreptul de a cere completarea ordinii de zi a unei AGA convocate, prin propuneri adresate administratorilor, pentru alegerea consiliului de administrație prin aplicarea metodei votului cumulativ. O astfel de reglementare, pe lângă alte imperfecțiuni legislative, creează premisele obligării organizatorilor adunării generale a acționarilor, de a încălca prevederile legale imperative referitoare la secretul votului exprimat de acționari, cât priveste alegerea membrilor consiliului de administrație/supraveghere, o semnificație deosebită având-o acționarii ce își exprimă votul prin corespondență.

În data de 3 iulie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3734/2019 a stabilit că aceste prevederi sunt nelegale, înlaturând aplicabilitatea lor din câmpul legislativ.

Ceea ce considerăm a fi important de remarcat din punct de vedere jurisprudențial, este faptul că Înalta Curte a constatat nelegalitatea acestor reglementări chiar în contextul abrogării lor, prin apariția Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018 (care nu face decât să reitereze reglementările criticate din vechiul regulament). Astfel că nelegalitățile constatate de către Înalta Curte în legatură cu Regulamentul nr. 1/2006, viciază în egală măsura și reglementările similare din Regulamentul nr. 5/2018. (Dr.Gheorghe Buta, Senior Partner – Head of Litigation)

În cel de-al doilea dosar, prin Decizia nr. 1733/2019, Înalta Curte de Casatie și Justiție a dispus anularea Deciziei C.N.V.M. nr. 381/20.04.2011, prin care A.S.F. a statuat obligativitatea tuturor emitenților tranzacționați pe o piață reglementată, ca în cazul completării ordinii de zi a unei A.G.O.A./A.G.E.A., în urma unor solicitări ale unor acționari ce dețin cel puțin 5% din capitalul social, să aducă la cunoștință publicului identitatea respectivilor acționari, precum și cotele de deținere ale acestora în cadrul respectivului emitent. O astfel de reglementare viza nu doar ipoteza în care un acționar care cumula singur 5% din capitalul social formula solicitare de completare a ordinii de zi, dar și situația în care pragul de 5% reprezenta cumulul deținerilor unui grup de acționari, ce împreună formulau o astfel de solicitare. Astfel, efectul Deciziei C.N.V.M. nr. 381/20.04.2011 a fost unul contrar legii pieței de capital, potrivit cu care, obligativitatea publicării identității unui acționar și a deținerilor acestuia exista doar la momentul atingerii pragului de 5%, în mod individual sau/și în situația acțiunilor concertate. În orice caz, obligația publicității acestor informații revenea chiar acționarului și nu societății emitente a participațiilor achiziționate de către acționarul în cauză.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia pronunțată în data de 28 martie 2019,  a surprins chiar acest aspect, al depășirii cadrului legal de reglementare primară, prevederile Deciziei C.N.V.M. nr. 381/2011 din punct de vedere al tehnicii de redactare legislativă, având natura unei suplimentări a ipotezelor legale în care publicarea identității acționarilor și a deținerilor acestora este obligatorie. (Angela Porumb, Partner)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here