RRC

tvr-logo

musat

Ordonanta interceptarilor va intra in dezbatere publica

Autor: Legal Marketing
March 14, 2016
foto interceptari

Ministrul roman al Justitiei, Raluca Pruna, propune ca solutie de bun simt in problema interceptarilor realizarea unei dezbateri publice pentru a linisti apele. Declaratia a fost facuta vineri seara, in conferinta de presa de la guvern, de dupa adoptarea OUG, menita a reglementa competenta interceptarilor in dosarele penale dupa ce Curtea Constitutionala Romaniei (CCR) a dat aviz negativ articolului din Codul penal care prevedea ca interceptarile pot fi facute de Serviciul Roman de Informatii (SRI). Pe de alta parte, luni, la Parchetul General, ministrul a reactionat deja fata de criticile aduse ordonantei aratand ca, altfel, ar fi pusa in pericol siguranta nationala, aducand ca argument ultimele atentate teroriste. Prim ministrul Dacian Ciolos a sustinut-o, aratand ca orice speculatii asupra intentiilor ordonantei sunt „total nefondate”.

Decizia CCR a generat imediat o avalansa a declaratiilor din partea institutiilor implicate, a celor care le conduc si din partea societatii civile prin asociatii profesionale dar a si dat apa la moara celor care, deja, si-au propus sa atace in instanta validitatea interceptarilor SRI in dosarele de urmarire penala in care sunt cercetati.

Miza se dovedeste a fi, astfel, una uriasa.

Intr-o cronologie a faptelor, primul care a reactionat cu fermitate a fost chiar presedintele CCR, Augustin Zegrean, care a minimalizat efectul deciziei CCR aratand ca, in fond, interceptari s-au facut si inainte de articolul neconstitutional din Codul penal si ca se vor putea face si de acum incolo. A intervenit imediat directorul SRI, Eduard Hellvig. Care, intr-un comunicat emis de structura pe care o conduce, a avertizat ca este pusa in pericol siguranta nationala, cu trimitere la actele de tradare, de spionaj si la atentatele teroriste. Apoi a fost randul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) care a reclamat, printr-un comunicat, suplimentarea fondurilor cu sume fabuloase pentru dotari logistice si de personal in cadrul politiei judiciare, menita a substitui activitatea de interceptare facuta pana atunci de ofiterii SRI. A intervenit si Uniunea Nationala a Judecatorilor (UNJ) care a criticat comentariul facut de directorul SRI, Eduard Hellvig si faptul ca a comentat, de fapt, decizia Curtii desi in preambul anuntase ca nu o va face.

O adevarata furtuna intre institutii. Imediat, s-a intrunit la Cotroceni, sub conducerea sefului statului, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).

Care a avizat favorabil vineri seara proiectul de ordonanta si adoptarea lui de Guvern ca o solutie “fie ea si temporara la o problema care preocupa deopotriva institutiile statului si opinia publica”, dupa cum avea sa declare la finalul intrunirii presedintele Klaus Iohannis. El a explicat ca, intr-o prima etapa, menirea acestui act normativ este sa ofere o solutie pentru activitatea organelor judiciare, pentru ca ulterior forul legislativ sa aiba in vedere solutii pe care sa le dezbata „cu toate institutiile interesate si cu societatea civila”. Adica ceea ce trebuia facut de la inceput. Au fost opinii potrivit carora activitatea Parchetelor, in absenta infrastructurii SRI, ar putea fi afectata atat din punctul de vedere al operativitatii actului de urmarire penala dar si sub aspectul administrarii probatoriului. Or, ordonanta – adoptata deja vineri noaptea si anuntata de ministrul Justitiei intr-o conferinta de presa la guvern, la miezul noptii – a raspuns exact acestor nevoi. Scopul intrunirii CSAT a fost tocmai cel de a gasi solutii la decizia Curtii Constitutionale, referitoare la neconstitutionalitatea art. 142 din Codul penal al carui prim alineat stabilea ca interceptarile pot fi facute de SRI.

Astfel, SRI va putea sa faca in continuare acte de cercetare penala in chestiuni de securitate, siguranta nationala si terorism, dupa cum a si avertizat directorul SRI ca nu se va mai putea face dupa decizia CCR privind neconstitutionalitatea articolului in cauza. Ministrul Justitiei a declarat vineri seara ca prin OUG astfel adoptata in primul rand se modifica Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI, astfel incat pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor sa poata avea rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in privinta securitatii nationale. Or, acest lucru este strict legat de mandatele de siguranta nationala care privesc exclusiv infractiunile grave si foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adauga si terorismul si prin raportare la agenda europeana „care ne face sa fim mai vigilenti decat acum cinci ani si sa asiguram continuitate in ceea ce se face in aceste mandate de siguranta nationala”, a declarat ministrul de Justitie. „Si in acest sens, intr-un mod limitativ si prevazut de lege este adevarat ca SRI poate sa faca acte de cercetare penala fiind in acest sens un organ de cercetare penala speciala in limitele definite de actualul Cod de procedura penala. Aici nu am inovat, numai am clarificat si am facut-o ca sa nu punem in pericol mandatele de siguranta nationala si pana la urma siguranta cetateanului”, a explicat Pruna. Ea a invocat atentatele de la Madrid din 11 martie, chiar ziua adoptarii ordonantei si cand se comemorau saisprezece ani de la terifiantul eveniment. „Agenda europeana ne obliga sa fim mai scrupulosi, mai rigurosi cu privire la modul in care protejam siguranta nationala”, a mai spus Raluca Pruna.

Aflata luni la bilantul Parchetului General, ea a reactionat fata de cei care criticau deja OUG adoptata vineri seara, atragand atentia ca, avand in vedere contextul international, Romania nu poate combate terorismul „intr-un mod amatoristic”. Ea a mai spus ca „toate aceste critici, cum ca am reinfiintat directia Securitatii sunt complet nefondate. (…) Invit pe toata lumea care critica OUG sa se uite la ultimele atentate teroriste si sa se intrebe daca noi putem combate terorismul intr-un mod amatoristic. Agenda internationala si nationala, pentru ca suntem in UE, face in asa fel incat sa fi fost decizia mea ca ministru fara niciun fel de regret.” Pruna a constatat cu tristete ca „si cei de pe bulvardul Voltaire, care au fost impuscati in cap in timp ce beau o cafea”  in noiembrie 2015, ca victime ale atentatelor teroriste din Franta, aveau drepturi. Atunci cand si doi romani aflati la munca in Franta au fost omorati.

Cu privire la aspectele tehnice, ministrul a spus ca atributia de cercetare penala a SRI consta „exclusiv in punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica” si ca „urmarirea penala e inclusiv a procurorilor, in care nimeni nu poate face nimic, nici politistul judiciar, daca procurorul nu ii cere”. Astfel, SRI isi va pastra atributiile pe care le avea inainte de decizia CCR in materia sigurantei nationale si in materie de terorism.

Toate aceste avataruri si tribulatii ar fi putut fi evitate daca, desigur, articolul din Codul penal ar fi avut o mai buna formulare, in acord cu Legea Fundamentala si daca inainte de toate acestea s-ar fi purtat, cu responsabilitate, o discutie intre toate institutiile statului cu atributii in domeniu sau care ajung implicate in actele de supraveghere efectuate de SRI.

De altfel, si ministrul Justitiei si prim-ministrul Dacian Ciolos au pus punct tuturor speculatiilor aratand ca este necesara o dezbatere serioasa asupra subiectului inainte de inserarea sa in text de lege.

Premierul a spus limpede ca SRI va putea fi organ de urmarire penala strict pentru cazuri care privesc siguranta nationala si terorismul si doar sub control judecatoresc. Si ca orice altceva se mai comenteaza in acest sens este doar „interpretare nefondata”. Intrebat de ce actul normativ nu a fost pus in dezbatere inainte de a fi adoptat, tocmai pentru a nu genera aceste reactii de respingere, primul ministrul a spus ca „nu mai era timp fizic pentru ca ramaneam descoperiti in unele cazuri daca nu adoptam OUG in acelasi timp cu publicarea hotararii Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial”.

Nici decizia CCR si nici OUG nu sunt inca publicate in Monitorul Ofiacial. Ordonantele intra in vigoare la data publicarii, cu conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata.

dora.vulcan@lhm.ro


Articole Recente

hotel
Alexandrion Grup, unul dintre cei mai puternici jucatori de pe piata romaneasca a ...
antreprenori1
Mult dezbatuta temă a onorariilor minimale a fost abordata frontal de UNBR, care ...