Pericolul vine din amoralitate si nu din imoralitate

Draga Andrei, nu as fi indraznit sa scriu acest articol-reactie daca nu as fi vazut in articolul publicat de tine inainte de Paste doua din pacatele fundamentele care anima profesia de avocat zilele acestea respectiv nu as fi stiut ca esti o fire extrem de democrata care accepta si puncte de vedere contrarii.

Marketingul care vrea sa substantializeze, ideea de cuantificare a profesiei si amoralitatea vor distruge avocatura intr-o masura definitiva. Paul Johnson, in „O istorie a lumii moderne 1920 – 2000”, Editura Humanitas, spune la un moment dat ca „atunci cand legitimitatea cedeaza fortei iar morala absoluta relativismului, se lasa un mare intuneric si ingerii nu se mai disting de diavoli”.  Si avocatura contemporana intampina acest lucru, in conditiile in care ajungem sa nu mai deosebim avocatii de profani. In avocatura zilelor noastre problema este cum sunt facuti bani si nu existenta acestora caci dintotdeauna avocatii au fost oameni instariti. Astazi cuantumul si mijloacele pun in pericol ideea de avocatura.

Sa le luam pe rand.

1. Nu este intamplatoare modalitatea de reglementare a publicitatii in legislatia aplicabila profesiei de avocat. Exista atat cat trebuie astfel incat substanta sa vina din stiinta dreptului si nu din stiinta de marketing. Daca aplicam aceleasi reguli de afaceri sau de marketing acestei profesii ajungem la concluzia fostului comisar Mario Monti care spunea ca avocatii si notarii din Europa sunt de o ipocrizie nemaiintalnita: vor sa fie si sfinti si draci. Priveste in jur, la www.legalmarketing.ro, la www.juridice.ro, la www.avocatura.com, la www.bizlawyer.ro, si vei vedea ca totul are vocatia de a fi marketat: de la mersul la Bruxelles pana la participarea la nu stiu care cursuri. O astfel de conduita nu are nimic juridic in ea ci este doar o pojghita care afuma clientii. Si Doamne cati clienti care vor sa fie afumati exista!!!

Asa ca, in ceea ce ma priveste marketingul este util pentru profesie atata vreme cat subliniaza ceea ce este deja subtantializat de stiinta dreptului si a avocaturii. Ceea ce am facut noi din marketing este exagerare, intrucat am ajuns sa inventam ierarhii, sa cream pozitii, sa fim firma de real-estate si sa ne marketam ca firma de litigii, etc.

2. Am trait 10 ani de zile langa Calin Zamfirescu si Ion Nestor. Nu am intalnit niciodata vreun client care sa-mi spuna ca vrea sa incalce legea pentru a obtine nu stiu ce rezultat, sau nu am intalnit niciun client care sa nu ma intrebe cum ajunge la acel rezultat. Problema este alta si este problema cercului, adica a legii contorsionata intr-un cerc: avocatii exista intr-un cerc. Cei mai multi se afla in interiorul cercului, aproape de centrul acestuia. Altii, mai putini se afla de circumferinta cercului. Iar cei mai putini se afla pe circumferinta cercului. Legea este pe circumferinta cercului. Avocatii de calitate merg pe sarma, in cazul nostru pe circumferinta cercului. Clientii pe care eu i-am intalnit mi-au cerut sa merg pe dunga, sa le creez solutia care sa le protejeze interesele dar care sa fie si greu de atacat din punct de vedere juridic. Si aici solutia este oferita tot de stiinta dreptului, caci putini avocati au capacitatea de a se lupta pentru o solutie sau pentru o interpretare.

Asa ca, in ceea ce ma priveste una-i una alta-i alta, caci nu putem fi si ingeri si draci. Sa interpretezi legea pana se contorsioneaza anumitor interese comerciale este una, dar sa contorsionezi legea pentru a o putea aplica anumitor interese este cu totul si cu totul altceva.

Madalin Niculeasa

3. Nu au ce cauta oameni de afaceri in avocatura. Profesia aceasta trebuie sa ramana celor ce cred ca solutia vine din stiinta de carte si nu din stiinta de personal de la nu stiu care instanta sau nu stiu care minister. Ganditi-va ca suntem la prima generatie dupa 1990, in sensul ca nu am ajuns sa predam stafeta catre copii, nepotii nostrii in ceea ce priveste coordonarea cabinetelor de avocatura. Sa vedem atunci unde se vor duce lucrurile. Criteriul vechimii si criteriul marketingului trebuie sa dispara din relatia avocat-client, intrucat aceste criterii sunt creatoare de fum si ceata.

Sunt prieten cu o familie de avocati din Barcelona, familie care practica avocatura de la 1880. Discutam la un moment dat despre banii care se vehiculeaza in Romania in jurul acestei profesii iar ei mi-au spus ca sunt o familie foarte bogata insa in toata aceasta perioada nu au ajuns sa castige 10 milioane de euro din avocatura. Apoi au completat, bogatia noastra vine din faptul ca am investit fiecare cent in alta parte decat avocatura. Fratilor, daca aveti abilitati atat de mari de a fi oameni de afaceri respectiv atat de mici de a fi avocati, lasati profesia in plata Domnului si duceti-va sa faceti afaceri cu Patriciu si Tiriac. E pacat sa va irositi talentele.

Asa ca, in ceea ce ma priveste avocatura nu-i o afacere iar orice legenda care se poate naste in acest context este meteorica. Nici macar o eventuala impartire a pietei avocaturii nu poate justifica ideea de business in avocatura. Cand i-am spus unui avocat tanar, manager de casa de avocatura din Top 10 ca avocatura nu-i business a ramas socat ca-i spun asa ceva!

Revenind la ceea ce spuneam anterior, avocatura noastra a ajuns la stadiul in care nu ne mai speriem de imoralitate caci aceasta are reguli si principii, ci de amoralitate caci acolo nu exista nimic, nici ingeri si nici diavoli ci doar bani. Se pare ca am uitat ca avocatura nu-i cifra ci litera, uneori a legii, alteori a numelui, pentru ca in final sa fie a clientului.

Madalin Niculeasa
Avocat fondator, Niculeasa. Tax Regulatory Litigators