Printul a murit. Traiasca Printul!

Titlul nu se vrea o parafraza a sintagmei “Le Roi est mort. Vive le Roi!” si nici nu sufera de lipsa diacriticelor. Nu este vorba de rangul nobiliar, de succesorul la tron, ci de print ca proces tipografic de reproducere a textelor si imaginilor.

Odata cu aparitia internet-ului si a fratelui sau mai mic, dar mai impanat cu aplicatii, viteza de transfer si posibilitate de a fi accesat la cafea, la birou, in parc sau de pe canapeaua din living, noul 2.0 al lumii digitale, print-ul pare a fi o activitate cazuta in desuetudine, careia doar parfumul vremurilor de odinioara ii mai scutura colbul de pe poza in tonuri sepia.

La o privire mai atenta, mai profunda a lumii presei de astazi, lucrurile nu stau deloc asa. Vestile care se “vand” sunt fara indoiala cele cu concedieri masive si colective in marile trusturi de presa, care de zeci sau sute de ani (Newsweek, Time, Le Monde, Suddeutsche Zeitung), au defilat in media internationala ca trend-setteri, iar purtatorul de drapel a fost intotdeauna o revista, un titlu de print. Fie el generalist, de business sau tabloid.

Scriam intr-un editorial acum aproape trei ani ca tableta va schimba lumea. Era o parerea personala si cifrele de vanzari ale ecranului de cativa inch dotat cu nenumarate si uneori fanteziste functii de la Apple, Android sau Blackberry o sustin. iPad 3, Playbook, Samsung S vand enorm, au deschis piete, au creat curente, au reasezat lumea presei. In marile capitale ale lumii, pe strazile cu cafenele sau in restaurante, nu vezi insa tablete. Vezi ziare! E vorba de statement. Hartia scrisa, tiparita, are savoarea ei. In metrou, la Londra sau la Paris, se citesc ziare. De cele mai multe ori, cu castile in urechi, dar asta e alta poveste. Hartia fosneste in felul ei, miroase special, ofera oportunitati de socializare.

Printul nu a murit, nu e nici cu un picior in sicriu, nici conectat la aparatele de supravietuire, nici nu-i este drenata cerneala prin perfuzii. Doar s-a reinventat. Ca orice business care isi joaca supravietuirea intr-o piata extrem de concurentiala. Va trai si va trai foarte bine cel care inoveaza, tine pasul, investeste.

Nu se poate face astazi niciun bun produs de print de la zero, asta da. Doar cu bani mult mai multi, foarte multi fata de acum 10 ani, pentru ca piata e matura si stie exact cat poate sustine. Mari brand-uri de print, gestionate prost, umflate de cifre de vanzari ireale, de trafic imaginar, dar care umpleau redactiile de retur ascuns de ochii agentiilor care investeau bani in publicitate, au lacat si sigiliu pe usa. Asta se va intampla cu orice produs media, fie el pe suport de hartie sau pe ecran de tableta, sau pe internet.

Un site se naste si moare, daca nu are armele si putinta financiara de a juca in liga de unde vin banii. Proiectele mici, singulare, nesustinute de trusturi, de cross-promo, de marketing sustenabil, declinare pe TV, pe print de calitate si acceptat ca lider de piata, pe on-line si in evenimente directe, sunt sortite esecului. Traiesc doar din mici “atentii”. Care nu inseamna business, ci ciupeala. Si care nu sunt fezabila a la longue, ci doar satisfac orgolii de moment ale investitorilor de ocazie.

In Romania, televiziuni, titluri de presa care vindeau in anii de dupa ’89 cat nu vinde un trust intreg acum, s-au stins. Flacara a palpait din ce in ce mai mica, prin restructurari, incercari de trecere pe on-line, dar a sfarsit prin a-si da sufletul. Sau prin a si-l vinde politicului sau magnatilor de carton. Linia batailor inimii e acum orizontala si doar tiuitul asurzitor si continuu cheama asistenta, numita de multe ori “opinie publica”, sa constate decesul.

Un produs bun va rezista si cred ca acest adevar trebuie spus tare si asumat. Cu investitii, cu idei, cu inovatie, cu declinare pe alte canale mass-media. Insulele sunt fumoase doar daca exista yacht sau elicopter sa ajungi la ele, daca sunt interconectate cu lumea din jur. Niciodata, azi sau peste 5 ani, un mare titlu de print nu va fi la fel on-line. Exemplele de succes ale acestor transformari sunt putine. Proiectele bune pleaca la drum cu un plan concret, adaptat mediului in care joaca.

Inchei cu citatul dintr-o tara care are nevoie, la fel ca si printul, sa isi recastige deminitatea si identitatea: Franta. Si care nu o poate face fara a fi integrata in jocul global al pietei. Ultima ecranizare a romanului “Les Miserables” scris de Victor Hugo, acum 150 ani, dar avand acum in prim plan trei staruri americane (Russel Crowe, Anne Hathway, Hugh Jackman), a castigat mai multi bani decat celelalte 8 ecranizari anterioare, cu actori, scenariu si filmat in locatii din Franta!

Un partener de la Gide Loyrette scrie pe blogul sau: “Nu am inteles de ce firma plateste mult ca sa apara in directoare internationale si am propus sa fim prezenti doar pe internet. E derizoriu de “ieftin”. Dar in doua luni am inteles: e “degeaba”!