Semnatura biometrica. Analiza a avocatilor de la Wolf Theiss

Datele biometrice”, astfel cum sunt acestea definite in Avizul nr. 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal, elaborat in baza Directivei 95/46/CE privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date se refera la proprietatile biologice, caracteristicile fiziologice, trasaturile vitale sau actiunile repetabile care sunt unice si masurabile. Exemple de date biometrice ale unei persoane sunt amprentele digitale, modelele retinei, structura fetei, vocile, precum si geometria mainii, modelele sangvine sau chiar unele aptitudini inradacinate sau alte trasaturi comportamentale, precum semnatura de mana, felul de vorbi si chiar felul de a merge, etc.

Autori: Alexandru Campean (foto articol) – Avocat Senior, Monica Tinteanu (foto dedesubt) – Avocat Junior, Wolf Theiss

Monica Tinteanu

Aceste trasaturi pot identifica o persoana prin „ceea ce este” si nu prin „ceea ce stie” (ex. coduri PIN, parole) sau prin „ceea ce detine” (ex. token-uri, pad-uri). Astfel, aceasta este considerata o metoda mai exacta si mai sigura de a stabili daca o persoana care incearca sa acceseze un cont sau anumite date este proprietarul real al contului/datelor.

Conceptul de semnatura biometrica nu este definit in mod specific in legislatia romana. Cu toate acestea, putem interpreta semnatura biometrica ca fiind un tip de semnatura electronica, creata prin utilizarea unui dispozitiv electronic specializat (ex. un pad de semnatura sau tableta) care inregistreaza datele biometrice ale semnaturii olografe. Procesul de semnare a documentelor electronice are urmatoarele caracteristici:

1. un pad de semnatura inregistreaza datele biometrice ale unei semnaturi olografe;

2. padul de semnatura inregistreaza date brute precum pozitia (x,y), unghiul (stiloului) si presiunea (aplicata cu stiloul pe tableta);

3. prin utilizarea unui software, datele brute inregistrate de padul de semnatura sunt convertite in date biometrice, astfel: (i) date temporale (ritm) – viteza si acceleratia; (ii) presiune; (iii) date grafice; (iv) unghi; si (v) diferenta de unghi.

Avand in vedere caracteristicile mentionate mai sus, semnatura biometrica poate fi considerata drept o versiune avansata a unei semnaturi electronice, reglementata in Romania prin Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica („Legea Semnaturii Electronice”).

Legea Semnaturii Electronice cuprinde terminologia relevanta cu privire la acest tip de semnatura, dupa cum urmeaza:

(a) „semnatura electronica” reprezinta o colectie de date in format electronic incorporate, atasate sau asociate unui inscris in format electronic cu intentia de a produce efecte juridice si care permite identificarea formala a semnatarului;

(b) „semnatura electronica extinsa” reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: (i) este legata in mod unic de semnatar; (ii) asigura identificarea semnatarului; (iii) este creata prin mijloace controlate exclusiv de catre semnatar; si (iv) este legata de inscrisul electronic la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestuia este identificabila.

In ceea ce priveste efectele sale, un document electronic care poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui inscris sub semnatura privata, daca semnatura electronica extinsa indeplineste urmatoarele conditii: (i) este bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv; si (ii) trebuie generata cu ajutorul unui mecanism securizat de creare a semnaturii.

De asemenea, daca legea prevede ca un inscris sa fie in forma scrisa pentru a fi considerat valabil sau pentru a fi admis ca proba in instanta, un document electronic satisface aceasta conditie daca are incorporata, atasata sau asociata in mod logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata cu ajutorul unui mecanism securizat de creare a semnaturii.

In cazul in care partea contractanta recunoaste un document electronic care poarta o semnatura electronica, documentul electronic respectiv va fi asimilat unui act autentic. Daca partea contractanta nu recunoaste un document cu semnatura electronica sau o semnatura electronica, instanta poate dispune verificarea documentului respectiv printr-o expertiza tehnica.

Legea Semnaturii Electronice stabileste unele obligatii pentru furnizorii de servicii de certificare, precum obligatia de a infiinta si de a mentine un registru electronic de evidenta a tuturor certificatelor emise. Orice furnizori de servicii de certificare, precum si entitatile care utilizeaza si proceseaza date privind semnatura biometrica trebuie sa respecte obligatiile stabilite de Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor.

In consecinta, se poate interpreta ca regulile prevazute de Legea Semnaturii Electronice se aplica si semnaturilor biometrice.

Astfel, putem concluziona ca acest tip de semnatura poate fi utilizat la semnarea si incheierea valabila a inscrisurilor, acestea producand efecte si fiind acceptate in instantele din Romania cu conditia respectarii cerintelor obligatorii prevazute de Legea Semnaturii Electronice. Utilizarile practice multiple ale semnaturii biometrice sunt evidente. Indiferent daca aceasta este utilizata pentru asigurarea tranzactiilor bancare, pentru protejarea datelor din sistemul medical, pentru tranzactii de cumparare online, pentru plata impozitelor intr-un interval de cateva secunde sau doar pentru stabilirea unor afaceri noi online, semnatura biometrica are un rol important in controlul riscurilor, reducerea fraudelor, managementul securitatii si mentinerea conformitatii.

* * *

[1] Certificat calificat inseamna un certificat (o colectie de date in format electronic care atesta legatura dintre o persoana si datele de verificare a semnaturii, confirmand identitatea persoanei respective) care satisface conditiile prevazute in art. 18 din Legea nr. 455/2001 si care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface conditiile prevazute in art. 20 din Legea 455/2001.