Ciprul a evitat un default dezordonat si, probabil, iesirea din zona euro acceptand in fata creditorilor internationali sa-si restructureze considerabil sistemul bancar supradimensionat in schimbul unui program de bailout de 10 miliarde euro. Dar acceptand aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulberat mitul ca unele banci sunt prea mari pentru a putea fi lasate sa se prabuseasca si a stabilit precedentul periculos ca depozitele pot fi confiscate pentru a sterge pacatele facute in afaceri de institutiile de credit, relateaza Ziarul Financiar.
Spre deosebire de acordul precedent de bailout, care prevedea confiscarea a pana la 10% din toate depozitele bancare – respins de parlamentul cipriot, noua intelegere afecteaza doar economiile constituite la cele mai mari banci, Bank of Ciprus si Cyprus Popular Bank – Laiki in limba greaca, ambele prezente in Romania. Aceste doua banci detin 40% din toate depozitele din Cipru, scrie EUobserver.
Astfel, potrivit noului acord, cei care au economii mai mari de 100.000 de euro la bancile cipriote vor pierde 30% din acestea.
Laiki, a doua banca din Cipru in functie de valoarea activelor, va intra in faliment si va fi desfiintata „imediat“. Activele „bune“ ale institutiei, inclusiv depozitele mai mici de 100.000 de euro – asigurate printr-o directiva aplicabila in toate tarile UE, vor fi plasate intr-o „banca buna“ care va fi preluata de Bank of Cyprus, a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogroup, grupul ministrilor de finante din zona euro.
Depozitele mai mari de 100.000 de euro, insumand 4,2 miliarde de euro, constituite la Laiki vor fi plasate intr-o banca cu active „toxice“, ceea ce inseamna ca ar putea fi pierdute in totalitate.
Tehnic, aceste depozite, impreuna cu obligatiunile Laiki si alte pasive vor fi puse intr-o „banca toxica“ si eliminate gradual, a explicat Dijsselbloem.
Deponentii mici de la Laiki vor fi transferati la Bank of Cyprus, care va fi restructurata si adusa la dimensiuni mai mici. Depozitele mai mari de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor fi inghetate si taxate cu 30%, potrivit unui purtator de cuvant al guvernului cipriot.
Bank of Cyprus va mosteni, de asemenea, cele noua miliarde de euro pe care Laiki le datoreaza eurosistemului prin lichiditatea ieftina primita de la Banca Centrala Europeana.
Aceasta din urma a amenintat ca daca pana la inceputul aceste saptamani nu se ajunge la un acord de bailout va inceta sa mai alimenteze bancile cipriote, ceea ce ar fi dus cu siguranta la prabusirea acestora si a economiei cipriote.
Daca pana la acest acord creditorii internationali au impus Ciprului strangerea a 5,8 miliarde euro drept contributie proprie la salvarea tarii, noua intelegere nu mentioneaza aceasta suma. Guvernul s-a angajat, de asemenea, sa majoreze impozitele pe venit si profit.
Dijsselbloem a asigurat ca niciun ban din programul de bailout nu va fi folosit pentru recapitalizarea Bank of Cyprus. In privinta acestei banci, creditorii internationali se pare ca au oferit Ciprului doua alternative, sub forma unui ultimatum. O optiune prevedea restructurarea, adica aplicarea unui faliment controlat, precum in cazul Laiki, iar cealalta taxarea depozitelor neasigurate, preluarea datoriilor de 9 miliarde euro aferente lichiditatilor primite de Laiki de la BCE si ale operatiunilor bancare „bune“ ale Laiki. Activele bancii bune ale Laiki au fost estimate de creditori la sapte miliarde euro.
Acordul anterior necesita aprobare din partea parlamentului deoarece introducea o noua taxa. Compromisul nou evita acest obstacol deoarece urmeaza calea tipica a unui proces de restructurare bancara. Drumul a fost pregatit vineri, cand parlamentarii au adoptat noua legi privind restructurarea si falimentul bancilor.
Insa agentia de evaluare financiara Moody’s a avertizat ca pericolul ca statul cipriot sa intre in default si sa iasa din zona euro ramane chiar daca se ajunge la un acord de bailout.
Obiectivul zonei euro este de a aduce sistemul bancar cipriot, in prezent de sapte ori mai mare decat economia, la media de 3,5% din PIB din UE pana in 2018.
Dar cum sectorul financiar aduce unul dintre cele mai mari aporturi la economie, reducerea acestuia va aduce cu siguranta Ciprul in fata unei recesiuni atat de adanci incat va fi nevoie de si mai multi bani pentru a asigura supravietuirea tarii in interiorul zonei euro, scrie The Wall Street Journal, citat de ZF.
Ciprul este deja de mai mult de un an in recesiune, iar prognoza oficiala prevede o scadere economica de 3,5% pentru anul acesta. Insa economistii isi inaspresc rapid estimarile, iar unii dintre ei anticipeaza ca lovitura data sectorului financiar, care contribuie cu aproximativ jumatate la activitatea economica, si actuala problema de creditare vor impinge economia in cadere libera. Desfiintarea bancii Laiki si restructurarea Bank of Cyprus vor veni probabil cu mii de concedieri.
Unii analisti prevad ca economia va scadea cu 10% anul acesta si cu 8% anul viitor. Programul de bailout va pune probabil capat pentru totdeauna statutului Ciprului de paradis fiscal si aspiratiilor de a deveni un centru de servicii financiare.
„Credem ca declinul va fi de 23%, similar cu cel din Grecia, si vedem o probabilitate mai mare ca situatia sa se agraveze decat sa se imbunatateasca“, a afirmat Gabriel Sterne, analist la Exotix.
