GUEST WRITERS | Gabriela Dinu & Daniel Stăncescu, NNDKP | Noutățile începutului de an în Dreptul muncii – trei tipuri de salarii minime și restricționarea activității zilierilor

Începutul anului 2019 a venit cu modificări în legislația muncii, aduse, în principal, prin Hotărârea de Guvern nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și prin Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal – bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Ce au adus nou aceste două acte normative? Trei tipuri de salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată: cel clasic, cel pentru studii superioare și cel în domeniul construcțiilor (pentru ultimele două existând anumite condiții speciale, pe care le vom detalia ulterior), dar și o modificare drastică a legii zilierilor – tip de muncă des folosit în România, care acum a fost limitat atât temporal (cel mult 180 de zile pe an), dar și din perspectiva domeniilor în care se pot folosi zilieri (reduse de la 23 la doar 3).

Noul salariu minim diferențiat – cum îl aplicăm?

Hotărârea de Guvern nr. 937/2018 a introdus următoarele două tipuri de salarii minime:

  • Salariul lunar de bază minim brut pe țară garantat în plată, în valoare de 2080 RON;
  • Salariul lunar de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, în valoare de 2350 RON.

Cum se aplică salariul diferențiat pentru personalul cu studii superioare?

În primul rând, trebuie lămurită semnificația conceptului “funcțiile pentru care se prevede nivelul de studii superioare”. Dacă urmăm logica legislativă, pornind de la propunerea inițială a acestei modificări – venită de la Consiliul de Programare Economică, este vorba despre posturile pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupațiilor din România (COR); această decizie, de a califica un post ca fiind sau nu cu nivel de studii superioare nu poate fi una discreționară, a angajatorului, trebuind, astfel, să fie urmărit un reper oficial, cum este cazul COR.

Un alt aspect important este ca postul pe care îl ocupă respectivul salariat să fie în domeniul studiilor superioare urmate de către salariat. De exemplu, acest salariu minim nu ar putea fi aplicat unui absolvent de jurnalism care lucrează în vânzări. Referitor la vechime, salariatul în cauză trebuie să aibă o vechime de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare – această vechime poate fi acumulată la mai mulți angajatori diferiți.

Modificări la salariul minim în domeniul construcțiilor

Potrivit noilor dispoziții legale în vigoare adoptate prin OUG nr. 114/2018, în domeniul construcțiilor, începând cu 1 ianuarie 2019 și până la 31 decembrie 2019, salariul lunar de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de 3.000 RON.

Acest act normativ se aplică numai salariaților angajați de către companii activând în domeniul construcțiilor, anumite coduri CAEN fiind expres prevăzute în ordonanța de urgență (e.g. activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții).

Atragem atenția asupra faptului că dispozițiile legale nu disting cu privire la postul pe care trebuie să îl ocupe salariații în cadrul societăților din domeniul construcțiilor și pentru care salariul minim trebuie să fie de 3.000 RON. Prin urmare, toți salariații unei societăți care se încadrează între cele prevăzute de OUG nr. 114/2018 (i.e. inclusiv persoanele care nu lucrează efectiv în activitatea de construcții) ar trebui să aibă salariul minim în cuantum de 3.000 RON.

Încălcarea dispozițiilor referitoare la salariul lunar de bază minimum brut pe țară garantat în plată (a oricăruia dintre cele trei tipuri de salariu minim) constituie contravenție, fiind sancționată cu amendă de la 300 RON la 2.000 RON. Stabilirea în mod repetat a salariilor sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată reprezintă infracțiune.

Legea zilierilor a fost modificată drastic

Aceeași OUG nr. 114/2018 a modificat Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Conform noilor prevederi legale, o persoană nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de societăți pentru care acesta prestează activitate, cu excepția zilierilor care prestează activități în anumite domenii prevăzute în OUG nr. 114/2018 (e.g. domeniul viticol), pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.

Din această perspectivă, angajatorii trebuie să verifice registrul de evidență a zilierilor (centralizat la nivel național de Inspecția Muncii) înainte de a intra într-un raport cu un zilier, pentru a fi astfel siguri că termenul maxim în care o persoană poate presta astfel de activități (i.e. 120/180 de zile pe an) nu s-a depășit.

O alta modificare adusă este că societățile pentru care zilierii prestează activitate nu pot utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier. În acest sens, se stabilește faptul că dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare decât 25 de zile calendaristice continuu, acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.

În plus, modificările legislative limitează domeniile în care se pot folosi zilieri la următoarele domenii (rămânând astfel doar 3 domenii din cele 23 anterioare):

  1. agricultură, vânătoare și servicii anexe – diviziunea 01;
  2. silvicultură, cu excepția exploatări forestiere – diviziunea 02;
  3. pescuit și acvacultură – diviziunea 03.

Nerespectarea prevederilor expuse anterior reprezintă contravenție, sancționată cu amendă de 6.000 RON. Ca o noutate, legea stabilește și o amendă pentru lucrătorul zilier în cazul nerespectării prevederilor privind perioada maximă pentru care poate lucra în acest regim, în cuantum de la 500 RON la 2.000 RON – așadar și persoanele care se expun la a lucra fără a respecta prevederile legale vor putea răspunde contravențional.

Notă: Acest articol nu conține consultanță juridică, ci informații cu caracter general. Vă rugăm să solicitați consultanță de specialitate înainte de a implementa orice decizie întemeiată pe informațiile din prezentul articol.

Gabriela Dinu, Asociat Manager, practica de Dreptul Muncii

Daniel Stăncescu, Asociat, practica de Dreptul Muncii